O le Australian Australia Kelpie o se maile tausi maʻa e masani i Ausetalia e lelei i le faʻatautaia o lafumanu e aunoa ma le fesoasoani a se ana. Feololo i le tele, e mafai ona toetoe lava o soʻo se lanu ma ua tele taimi nei faʻaaoga mo lona faʻamoemoe faʻamoemoe.
Talafaʻasolopito o le ituaiga
O tuaa o kelipi o maile uliuli faigofie, na taʻua o collies i lena taimi. E tutusa le aʻa o lenei upu ma le upu Peretania "koale" - koale, ma le "collier" - koale (vaʻa).
O nisi o nei maile na faaulufale mai i Ausetalia i le vaitaimi o le 19 seneturi ma sopoia ma isi ituaiga, e aofia ai ma le vao dingoes. O aso nei o collies na aliali mai 10-15 tausaga ina ua maeʻa le kelpie ma o nei e matua ese uma maile.
E i ai le dingo faʻailoga i le toto o keli, i aso na, vao maile ai sa faasa ona taofia i le fale, ma e anaina faamauina o latou dingos o Ausetalia kelipi poʻo mestizo.
E leai se masalosalo o le toʻatele o latou na kolosi taifau ma dingoes, ae talu ai o nei maile na manatu o ni lafumanu fasioti tagata, o na koluse na le salalau solo.
O le tuaa o le ituaiga o le uliuli ma paʻu fafine na faʻatau e Jack Gleeson mai le Scotsman e igoa ia George Robertson i se tamai nofoaga nofoaafi latalata i Gasterton.
O lona igoa lena - Kelpie, i le igoa o le vai agaga mai Scottish folklore. Fai mai le tala, na ia alu ifo mai le dingo, ae leai se faʻamaoniga o lenei. O Jack Gleason na faʻavae i luga na amata ai ona faʻafofoaina maile talafeagai mo le galulue faʻatasi ma le lotoifale, loto maaa mamoe. Ina ia faia lenei mea, na ia kolosiina taʻifau taʻifau ma le tasi ma le isi ma aumai mai fafo.
O le au fai lafumanu a Ausetalia e le popole tele i fafo o maile, e naʻo le fiafia i uiga galue o le ituaiga, e ese la lanu ma le lapopoʻa. Ae, o le lelei tele le tausiga o maile, kelpy na le fetaui lelei mo le faʻaaliga.
I le 1900, o nisi tagata Ausetalia na mananaʻo e faʻatusatusa le ituaiga ma auai i faʻaaliga a taifau. Ma i le 1904, Robert Kaleski lolomiina le muamua ituaiga tulaga, lea ua faʻamaonia e le tele tele kelpie faʻatoʻaga mai New South Wales.
Peitaʻi, o le tele o lafumanu e manaʻo e feanu i ni ituaiga faʻatulagaina, fefefe neʻi latou faʻaleagaina uiga galue. Ma talu mai lena taimi i Ausetalia e lua ituaiga: galulue kelipi ma faʻaali kelipi.
O le muamua tumau eseese i foliga vaaia, ao le mulimuli mulimuli i le tulaga. Faʻaali Kelpie faifaʻatoʻaga fiafia i maile e lanu mafiafia, e leai ni ila, ma pupuʻu lauulu ma faʻatutu taliga.
E ui lava o taʻifau e tele lava ona taʻua Ausetalia Kelpies, o lenei igoa e naʻo le faʻaalia mo kelley faʻaali ma na o latou e mafai ona tauva mai le Australian National Kennel Council. Peitaʻi, e tusa ma le tala faʻatusatusaga faigata, e tusa ma le 100,000 kelipi o loʻo taufetuli atu nei i le lautele o Ausetalia.
Faʻamatalaga
Kelipi galue
E faʻaaoga faʻapitoa mo galuega, o lea la e masani ona 'eseʻese mai le tasi ma le isi. I le toʻatele, e foliga mai o ni maile faigofie, mongrel ma mestizo, o nisi e pei o dingoes. E ui lava e mafai ona eseese maualuga, o le tele o aliʻi e aulia le 55 cm i le mamae ma le 50 cm i faʻamau. O le mamafa e amata mai le 14 i le 20 kg.
O le peleue mafai ona umi pe puʻupuʻu, faʻalua pe nofotoatasi. Latou e masani ona monochromatic, ae mafai ona amata mai i le kulimi i le uliuli, ma suiga uma i le va o nei lanu. E tusa ai ma faʻailoga ma ila, o mea e masani ona paʻepaʻe ma papaʻe.
Faʻafiafiaga Kelpie
E le pei o latou uso galulue, ua sili atu ona latou faʻatusaina. O i latou, o se tulafono, laʻititi: tama 46-51 cm, fafine 43-48 cm. Latou mamafa 11-20 kg, fafine e fai si mama. E ui ina fagaina mo le faʻaaogaina i totonu o le fale, o le tele o latou Kelpie Shepherds o loʻo musele ma afeleti. E foliga mai ua latou sauni e galulue mo le tele o itula i lalo o le vevela o le la.
O le ulu ma le gaugau e tai tutusa ma le vaega o totoe o le collie, e lautele ma lapotopoto, i le tutusa ma le tino. Ua taʻutaʻu le taofi, e lauitiiti le au, e tai pei o le alope. O le lanu o le isu e fetaui ma le lanu o le ofu mafanafana, o mata e pei o le sekati, e masani ona enaena i le lanu. O taliga e faʻatu i luga, seti lautele ma tusitusi. O le aotelega o lagona o se palu o le atamai ma le feʻai.
O le ofu mafanafana e umi lona umi, e lava e puipui ai le maile. E tatau ona lamolemole, mausali ma saʻo. I luga o le ulu, taliga, paws le lauulu e puʻupuʻu. O le lanu i faʻapotopotoga eseʻese e eseʻese i tulaga o le tulaga masani. I le UKC, e matua uliuli, uliuli ma paʻu, asu lanumoana, lanumumu.
Uiga o tagata
E afe ma afe Ausetalia ma Amerika faʻafaifeʻau o le a fai mai o nei maile o se taua vaega o la latou galuega. E ui lava faʻaali kelipi e laʻititi malosi nai lo o latou uso galulue, o lenei eseʻesega e naʻo maitauina e le faifaatoʻaga.
Latou te faʻamaoni ma fausia se faiā ma le e ana e tumau i le olaga atoa. O nisi o latou e alofa naʻo lē e ana, o isi e alofa i tagata uma o le aiga.
E ui lava latou te mananaʻo i le kamupani a le ana, e mafai ona latou galulue mo le tele o itula e aunoa ma lana fesoasoani poʻo ni oka, naʻo latou pe i totonu o se ato ma isi maile. O latou uiga agaʻi i tagata ese e faʻalagolago i fegalegaleaiga.
A saʻo, latou te faʻauo ma faʻaaloalo, pe a sese latou te mataala pe fai si faʻamalosi. Latou te mataala i taimi uma ma mafai ona avea ma leoleo lelei maile, ae le fetaui ona latou laʻititi ma le fefefe tele.
O Kelipi Ausetalia o maile e le fiu e galue. Latou te fanafana pei o leoleo leoleo ma maua uma uiga talafeagai mo sea ituaiga.
A maeʻa se aso faigata i le galuega, e toe foʻi keli i le fale e malolo ai ma fealofani faʻatasi ma tamaiti. Ae, mo tamaiti laiti, latou e le o ni soa lelei, a o latou taaalo malosi ma mafai ona pinch se tamaititi.
Latou te masani e oomi ma utia mamoe ina ia mafai ona faʻatonutonuina i latou. Ma faʻatasi ai ma tamaiti laiti, e mafai ona latou amio pei o ni mamoe, e faʻatonutonu ia latou. E ui lava o lenei o se amio le mafaufau, ae le o le osofaʻiga, ma oe mafai ona vavae ese le maile mai ai.
E faʻatatau i isi manu, e ese a latou amio. Talu ai latou te masani ona galulue i ato, latou mafai ona fausia malosiʻa faiā ma isi maile. E maualalo le latou osofaʻiga i tagata mai fafo. Ae, o le tele o aliʻi taumafai e faia se tulaga iloga tulaga, e ui lava latou te le o malosi e pei o isi ituaiga.
Ausetalia Kelpi galue ma lafumanu ma mafai ona nonofo ma toetoe lava o meaola uma i le lalolagi. Peitaʻi, o loʻo i totonu o latou toto le tulia o se manu, a le o se povi poʻo se pusi, lea e mafai ona mafua ai manuʻa i tamaʻi fagafao. E le masani ona tupu, ae i tamaʻi teine e leʻo aʻoaʻoina, o lenei uiga e mafai ona tupu aʻe i se tulimanu tulimanu.
O se atamai ma faigofie toleniga ituaiga.
E leai se mea e le mafai ona latou aʻoaʻoina, ma vave tele. E ui lava e faʻaaogaina e fai ma leoleo manu, latou te tautua foʻi ma taʻifau laveaʻi ma taʻifau tautua. Peitai, mo se e ana le poto masani, o toleniga o le a avea ma se luʻitau moni.
O keli e tutoʻatasi ma fiafia e fai le mea ua latou manatu e talafeagai. Latou te le manaʻomia ona tuʻuina atu ni faʻatonuga, latou te iloa mea uma. E leʻo le taʻutaʻua, latou te vave malamalama poʻo ai latou te manaʻomia e faʻalogo ma o ai e mafai ona latou faʻagaloina.
Afai e te paʻuʻu i le vaega lona lua, o lona uiga oe faʻaletonu, ona latou te mananaʻo e ulavale. A le tuʻuina i latou i le nofoaga, latou te fuga.
Pei o le Australian Herding Dog, o le Australian Kelpie e manaʻomia se tele tele o gaioiga ma galuega. Na latou fananau mai e galulue mo se taimi umi i lalo o le vevela o le la, seia oʻo ina latou paʻu'ū moni mai le vaivai. Ua avea i latou ma vaega taua o le pisinisi a manu Ausetalia ma e le naʻo le galulue, latou te le mafaia se mea.
E le gata i le savali i aso uma, ae e oʻo foi i le taufetuli e le lava mo latou, latou te manaʻomia ni nai itula o mamafa avega i aso uma, avanoa avanoa mo tamoʻe ma teuina se kelpie i totonu o se fale mautotogi o le a pei o se faʻalavelave. Mo se tagata masani 'aʻai nofo, o manaʻoga e le mafai ona faʻataʻitaʻia, talu ai o le maile manaʻomia le tele o le popole. Ma afai e te le mafai ona tuʻuina atu, ona sili atu lea ona lelei le faʻafiti e faʻatau se kelpie.
E oʻo lava i tagata amio lelei ma masani a latou e avea ma tagata leaga pe a fai latou te le mauaina le mea e tatau ai. Latou mafai ona faʻaleagaina mea uma i totonu o le potu, pe a le o le fale mautotogi, uio, paʻu, gnaw. Ma latou atiina ae setete manic ma le lotovaivai.
Mo le kelpie ia fiafia, o le ana e tatau ona utaina e le gata i le tino, ae faʻalemafaufau. E le afaina pe a fai o le puleaina mamoe poʻo se agility course. E le pei o isi ituaiga, o le malosi o Kelpie e le faʻaitiitia i le matua. Tele o maile e toaaga i le 10-12 tausaga le matutua e pei o le 6-7.
O le mea masani, e sili ona fetaui lelei mo le aufaifaʻatoʻaga, aemaise i latou o loʻo faia faʻatoaga manu. Tele galuega, o se fanua tele ma le saolotoga, o le fua lea mo lo latou fiafia.
Tausiga
I fanua o Ausetalia, o maile e manaʻomia le faʻaauau ona le toeʻaʻa. Ma mo se kelpie, e fai lava sina laʻititi. Fufulu tasi i le vaiaso ma teuteu ou matiuʻu, na o le pau lena.
Pau lava le mea e tatau ona e mataala i ai o le soifua maloloina. Latou te le maitauina le tiga ma onosaia mea uma, o lea la, o faʻafitauli laiti tau le soifua maloloina e mafai ona le amanaʻiaina ma tupu aʻe avea ma ni tetele.
Soifua Maloloina
O se matua soifua maloloina ituaiga. Tele ola 12-15 tausaga, tausia toaga ma naunautai ma galulue uiga e tusa lava pe a mavae le 10 tausaga o le olaga. Aua le tigaina mai faʻamaʻi o kenera, o le mafuaʻaga autu o le oti o faʻalavelave faʻafuaseʻi.
