Toafa ma toafa-toafa o nofoaga sili ona le mau tagata o le Lalolagi. O le averesi density o 1 tagata i le 4-5 sq. km, o lea e mafai ai ona e savali mo vaiaso e aunoa ma le feiloaʻi i se tagata nofotoatasi. O le tau o toafa ma semi-toafa e matutu, ma maualalo le susū, e iloga i le tetele fesuiaiga i le ea vevela i le ao ma le po taua i totonu o 25-40 tikeri Celsius. Faʻatoʻa tupu mai iinei i nai tausaga uma. Ona o tulaga maʻoti tau, o se lalolagi uiga ese o fugalaʻau ma manu ua atiaeina i le sone o toafa ma semi-toafa.
Ua finau mai saienitisi o le toafa lava latou o le faʻafitauli autu o le lalolagi, e pei o le faʻataʻamiloina o le fanua, ma o le iʻuga na leiloa ai le tele o ituaiga o laʻau ma manu ma ua le mafai ai ona toe maua na o ia.
Ituaiga o toafa ma semi-toafa
E tusa ai ma le faʻavasegaina siʻosiʻomaga, o loʻo i lalo ituaiga o toafa ma semi-toafa:
- matutu - i le teropika ma subtropics, ei ai se vevela vevela matutu;
- anthropogenic - aliali mai o se faʻaiuga o faʻaleagaina gaioiga a tagata;
- nofoia - e iai vaitafe ma faʻasologa, e avea ma nofoaga e nonofo ai tagata;
- alamanuia - o le siosiomaga ua solia e le gaosiga gaioiga o tagata;
- Arctic - o loʻo iai aisa o le aisa ma le kiona, e le maua ai ni meaola ola.
Na maua ai o le tele o toafa o loʻo i ai ni faʻasao taua o suauʻu ma kesi, faʻapea ai ma metala taua, na mafua ai ona atinaʻeina nei teritori e tagata. O le gaosia o le suauʻu e faʻateleina ai le tulaga lamatia. A faʻapea e paʻu le suauʻu, e faʻaleagaina uma le siosiomaga.
O le isi faʻafitauli tau siosiomaga o le faʻatamaia o meaai, o se faʻaiuga ua faʻaleagaina ai meaola eseese. Ona o le leai o se susu, o loʻo i ai le faʻafitauli o le leai o se vai. O le isi faʻafitauli o le pefu ma asiosio. I se tulaga lautele, e le o se maeʻa lisi o uma i ai faʻafitauli o toafa ma semi-toafa.
Tautala auiliili e uiga i le siosiomaga faʻafitauli o semi-toafa, o le autu faʻafitauli o lo latou faʻalauteleina. Tele o semi-toafa o fesuiaʻiga sone faʻapitoa mai steppes i toafa, ae i lalo o le aʻafiaga o nisi o itu, latou faʻateleina lo latou teritori, ma faʻapea foi ona avea ma toafa. Ole tele ole faʻagaioiga e faʻaosofia ai gaioiga ole anthropogen - tipiina o laʻau, faʻatamaʻiaina o meaola, fausiaina o fale gaosi mea, faʻaleagaina le palapala. O lona iʻuga, ua leai se susū o le semi-toafa, ua mamate foʻi laʻau, e faʻapena foi isi meaola, ae o isi e feoaʻi. Ma o le semi-toafa e vave ona liua i se leai se ola (pe toeititi leai se ola) toafa.
Faʻafitauli tau i le vanimonimo
O toafa o Arctic o loʻo tu i pou i matu ma saute, o nofoaga e maua ai le ea i lalo ifo o le ea e tele lava i taimi uma, e toʻa le kiona ma e iai le aofaʻi o aisa. Na faia ni toafa o Arctic ma Antarctic e aunoa ma le malosi o le tagata. O le vevela masani o le taumalulu e amata mai i le –30 i le –60 tikeri Celsius, ma i le taumafanafana e mafai ona tupu ai i le +3 tikeri. Tausaga faʻaletausaga e 400 mm i le averesi. Talu ai o le pito i luga o toafa ua ufitia i le aisa, e toetoe lava a leai ni laʻau iinei, seʻi vagana ai lichens ma mosses. O manu e masani i le ogaoga o le tau.
I le aluga o taimi, na maua ai i le toafa atumauga se leaga le faʻatosina a tagata. I le osofaʻiga a tagata, na amata ai ona sui le Atika ma le Antarctic. Ma o le fagota alamanuia na mafua ai le faʻaititia o latou faitau aofai o tagata. Ole numera o faʻamau faʻailoga ma walrus, polar bear ma arctic foxes e faʻaititia ile tausaga. O nisi ituaiga ua latalata i le faaumatiaga faafetai i tagata.
I le sone o toafa ava, ua faʻailoa mai e saienitisi le tele o faʻasao o minerale. Ina ua maeʻa lena, amata latou toʻesea mai, ma o lenei e le o taimi uma e faʻataunuʻuina ma le manuia. O isi taimi e tutupu ai faʻalavelave, ma e paʻu le suauʻu ile teritori o meaolaola, o mea leaga e ulufale i le ea, ma e tupu ai le filogia o le lalolagi.
E faigata tele le le paʻi atu i le mataupu o le vevela o le lalolagi. O le le masani ai le vevela o loʻo avea ma sao i le liusuavai o faʻamaʻa aisa i le itu i saute ma matu o hemispheres. O lona iʻuga, ua amata ona faʻavaivai le teritori o toafa o Arctic, ua siisii foi le vai i le lalolagi. O lenei sao e le gata i suiga i le siosiomaga, ae o le gaioi o nisi ituaiga o laʻau ma manu i isi eria ma o latou vaega faʻaumatia.
Ma le mea lea, o le faʻafitauli o toafa ma semi-toafa avea lalolagi. O lo latou numera ua faʻateleina na o le tagata lava ia, o lea e le gata ai ona e mafaufau pe faʻafefea ona taofi lenei gaioiga, ae ia e faia foi vave auala e faʻasao ai le natura.
