O Boletus e aofia i le ituaiga o puloua i le aiga o Boletaceae. O le autu iloga vaega o le tino o le pulou o le laʻititi malupuipuia protrusions (scrapers), latou te avatua se talatala foliga i vae. O le ituaiga boletus e salalau lautele, aemaise lava i le itu i matu o le feololo itulagi, ma aofia ai tusa ma le 75 ituaiga.
E fiafia le au fuamoa i lenei supa mo ona foliga vaaia, ae le mo naʻo le mafai ona kukaina ipu. Latou te talisapaia le mausali ma le malosi o le pulp, maualalo gofie i worminess.
Faʻafefea ona iloa o le pulou o le boletus
O le vae e manava, o le tino o le pulou e mafiafia, o le pulou e mumu. O le supa e tofo lelei, 'ai. Uma pulou i laʻasaga eseese o le olaga e le suia tele o latou foliga. Ae o talavou ma matutua faʻataʻitaʻiga o boletus e matua iloga eseʻesega. Tamaiti pulou e iai le pulou, e "toso" i luga ole vae pou. E pipii atoa i le au. I pulou matutua, o le pulou ma le vae e tutusa foliga ma "fungus" o loʻo faʻapipiʻi i malaetaʻalo. E lautele le pulou, puipuia le vae mai le timu ma le la.
Lanu o le pulou
Aloʻese mai boletus boletus tuai na suia ai le paolo o le pulou. O le laualuga mea i luga o le pulou e eseese mai le susu ma faigata i le gaʻo pe mago, mai le lagonaina e sili granular i le paʻi. O le pulou e magaugau. O le lanu e suia, aua o puloua o ni meaola ola ma latou te le o taimi uma e mulimuli ai i le encyclopedic tulafono! Ae i se tulaga lautele, o se faʻapitoa ituaiga o boletus o loʻo i ai se fuatele tutusa lanu lanu.
O le pulou i pulou maloloina e le afaina i siama parasite o moli-mumu, e oʻo i le 20 cm le lautele. O le pulp e paʻepaʻe, o nofoaga o le faʻaleagaina e muamua burgundy, ona avea enaena ma sinasina-uliuli. O le pito i lalo o le pulou e laʻitiiti, paʻepaʻe papaʻe e liuutagofie enaena pe a gagau.
Vae
O lona maualuga o le 10-18 cm, o le mafiafia o le 2-3 cm, pe a maeʻa le faʻaleagaina na te mauaina se lanumeamata lanumoana-lanumoana lanu. E papaʻe vae o boletus maloloina e paʻeʻevaevae vae ma puʻupuʻu, maʻa malo, e lanu enaena pe faʻapogisa foʻi ma le matua. O sea suiga i le lanu e le tatau ona taufaʻafefe, o le masani lea mo boletus. Ole uliuli e le aofia ai le Hydrocyanic acid poʻo isi mea oona, e saogalemu mo tagata peʻa sauni lelei ma kuka.
O le vae e magoto loloto i lalo o le eleele, o le vaega autu o luga o le eleele, ae le o uma. O le mea lea, a o faʻaputuputuina, tipi ese le vae ia latalata i le eleele pe a mafai pe mimilo le faʻamago maualuga i luga ina ia mafai ai ona sisi i luga aʻe, taumafai e aua le faʻaleagaina le mycelium.
O a ituaiga o boletus o loʻo i ai
Le sili ona manaia aspen pulou:
- samasama-enaena;
- paina;
- lanu mumu;
- oak;
- vali-vae.
Red-brown boletus (Leccinum versipelle; samasama-enaena)
Lanu samasama-enaena (mumu-enaena) boletus
O lenei pulou masani e 'aina pe a sauni lelei. E masani ona selesele i Finelani ma itulagi lata ane. E maua i lalo ole birches mai ia Iulai ia Novema, pe a maeʻa togafitiga vevela e liu uli. Lenei o le muamua ituaiga o pulou, o le seleselega e selesele i le amataga o Iuni.
O le pulou talatala e lautele lautele felavasaʻi, pupula mumu-enaena poʻo piliki-mumu, tuputupu aʻe i le 20 cm le lautele. O le pulupulu o se pulou sinasina mai le paʻepaʻe i le piniki, e lanumeamata pe a tipiina, aemaise lava i le au. O enaena e lanu enaena. O le papaʻe maaʻa lala o le fungus e umi ma saʻo, ufiufi i laʻititi uliuli una.
O le samasama-enaena boletus e feololo maʻona (mafua ai le niniva ma puaʻi) pe a le faʻagaioia lelei ile vevela: falai pe kuka mo le 15-20 minute e tatau ai. E pei ona taʻua, e liu uli le supa pe a vevela.
Pine boletus (foxy bolete)
Paʻu boletus
O nei pulou e seasea lava tau mai e le masani ai e suʻe ni puloua. O tagata tuli tulimanu faʻapitoa e mauaina i latou foliga vaaia ma e le fenumiai ma isi ituaiga o pulou.
O le pulou i le pito i luga o le piliki poʻo le chestnut ma le paolo mumu, e oʻo atu i le 10 cm le lautele. E papaʻe le fuilauvi ma pu afu, pe a uma le faʻaletonu e liu efuefu. Vae ufiufi i una paʻepaʻe oʻo i le 4 cm le lautele. E liu mumu mumu pe enaena pe a faʻaalia.
Ua papaʻe le pulp. I luga o le pulou, pe a oomiina, o le vaega ua faʻaleagaina e faʻasolosolo mumu, i le pito i lalo e maua ai se lanumeamata lanumeamata, i le ogatotonu o le au o le uaina-mumu.
Pine Boletus Hat
E maua le pine boletus i lalo o paina i totonu o togavao fefiloi ma fefiloi. O lenei boletus e le ola i lalo o aspen laau. O le mycelium e sili atu ona lafulemu i le i ai o vaega e ufiufi i limu.
E seleseleina le pine boletus mai ia Iulai e oʻo i le faʻaiuga o Oketopa. O le faaiuga o Setema, o le amataga o Oketopa o le taimi sili ona aoga.
E leai se mataʻutia, pepelo, oona paʻu boletus. E falai e tagata ma faʻapuna nei puloua, faʻapepe tamaʻi boletus.
Red Boletus (Leccinum aurantiacum)
Boletus mumu
O loʻo maua i vaomatua o Europa, Amerika i Matu ma Asia ma e tele lo latou tino e masani ai mo boletus boletus.
O le pulou e moli-mumu, e oʻo i le 20 cm le lautele. O le pulp e paʻepaʻe, burgundy i nofoaga o le faʻaleagaina, ona lanu efuefu, lanu viole-uliuli. O le pito i lalo o le pulou e laiti, paʻepaʻe papaʻe e liu lanumoana enaena pe a tipi. O le vae e papaʻe, 10-18 cm le maualuga, 2-3 cm le mafiafia, pe a faʻaalia e mauaina se lanumoana samasama. Pepe, maʻaʻaʻa peduncles liliu enaena pe uliuli ma le matua.
Leccinum aurantiacum e fua mai i le taumafanafana ma le tautoulu i togavao i Europa ma Amerika i Matu. O le fesoʻotaʻiga i le va o le fungus ma le host host o mycorrhizal. I le masani ai, o le supa e fesoʻotaʻi ma popla, ae o nei boletuses o loʻo maua foi i totonu oak ma isi laʻau laʻau, e aofia ai beech, birch, chestnut, willow.
O lenei pulou e kuka e pei o isi 'ai boletus. E pogisa le aano o le boletus mumu pe a vela. Pei o le tele o isi ituaiga Boletaceae, e sili atu le vela o laumei e fiafia i iniseti ma faʻapipiʻi larvae ia latou. Afai e le kukaina e tusa ai ma tekonolosi, pe a maeʻa ona 'ai mumu boletus, puaʻi ma faʻafitauli digestive tupu.
Ole boletus (Leccinum quercinum)
O lenei supa e fua mai i autafa o laʻau mai ia Iuni e oʻo i le amataga o Oketopa i nai aiga.
O tamaʻi faʻataʻitaʻiga e iai le pulou-mumu poʻo le enaena pulou, 5-15 cm i le isi itu, o se uiga i le tulaga o le polo, "faʻaloaloa" luga o se vae. Ma le matua, o le pulou o Leccinum quercinum ave i luga o le ituaiga o le aluga, ma le matua o ia mafolafola. Aloese mai tuai pulou ma se pulou mafolafola. E le faʻaluina e le tagata le polotini na fausia i le tino oak o boletus ova.
O le pito i luga o le pulou e talatala i tulaga susu, e taʻei i aso vevela. O le paʻepaʻe-efuefu fua fua o le mafiafia, pogisa efuefu efuefu foliga pe a malepe. E leʻi umi ae liua lanumoana-lanu viole, ma iu ai ina lanumoana-uliuli le tulaga na manuʻa ai.
O una una sinasina e faʻapipiʻiina luga o le au. E mautu lona foliga. O le vae e tupu e oʻo atu i le 15 cm, lautele e oʻo atu i le 5 cm, tupu loloto i totonu o le eleele, mafiafia i lalo.
Boletus boletus (Harrya chromapes)
Lanu boletus
E maua i latou i vaomatua, lea latou te fausia ai se mycorrhizal fesoʻotaʻiga ma laʻau ma felavasaʻi.
Fua o loʻo lamolemole piniki pulou i le talavou, ma tausaga latou te mauaina ai se enaena poʻo se piniki lanu samasama. Muamua, o pulou e felavasaʻi, ona faʻapipiʻi ai lea, oʻo atu i le lautele o le 3 i le 15 cm. O le laualuga e mago pe paʻu laʻau. I le matua, o le pulou fanua curls luga. E paʻepaʻe le aano ma e le lanu moana pe a leaga. O le lanu-vae-boletus boletus e leai sona manogi poʻo se tofo.
O paʻu i le pito i lalo o le pulou e paʻepaʻe, e sesega piniki a o matua le spores. Taʻitasi pores e lapoʻa pe faʻasolosolo, o latou numera e lua pe tolu i le milimita.
O le mafiafia o le vae e i ai tamai piniki poʻo mumu mumu, mai paʻepaʻe i le piniki, o le pito i lalo e samasama samasama. O le vae e 4–14 cm le umi, 1-2,5 cm le mafiafia.E tutusa lona lautele i lona umi atoa pe laʻititi ifo laititi i le pulou pe latalata i le eleele. O le pito i luga o vae ei ai se talatala foliga.
O musele e 'aina, ae e masani ona aʻafia i latou i iniseti i laʻau.
O iai ni boletus pepelo
I le natura, e le maua ni boletus sese. O isi taimi latou te faʻafememeaia ai le masani ai boletus poʻo le oona pulou (gall mushroom) ma nei puloua. O le eseʻesega i le va o le ituaiga o le o le birch laau e le pogisa i le nofoaga o le faʻaleagaina. Faʻapea foi boletus boletus i ai mumu samasama pe enaena pulou, ae le mumu poʻo piliki-lanu pei o boletus boletus.
O fea ma o le a le vaitau e tupu ai boletus
O laumei e maua fua i le taumafanafana ma le tautoulu i togavao i Europa atoa ma Amerika i Matu. O le fesoʻotaʻiga i le va o le supa suketi ma le laau talimalo o le mycorrhizal. I Europa, o lenei supa e masani ona fesoʻotaʻi ma popla. Boletus o loʻo maua foi i totonu oak ma isi laʻau laʻau, e aofia ai beech, birch, chestnut, willow, aspen. Boletus e le tupu i lalo o conifers i Europa. I tau malulu o Lusia ma Amerika i Matu, e ola ai fualaʻau mama i totonu o vaomatua felafoaʻi ma tafe.
O le igoa o le supa faʻailoa mai o nei pulouausou fia faʻamautuina se mycorrhizal fesoʻotaʻiga ma aspens. Ae e leai. Ioe, e masani ona maua i latou i lalo o nei laʻau, ae o le tele o ituaiga o ituaiga boletus e taʻu mai ai o le ituaiga na suia i isi tulaga o le olaga.
O le samasama-enaena boletus e le sosoʻo aspen, e fiafia e nofo i tafatafa o birches. O le mumu-ulu boletus ola uma i le aspen togavao ma i tafatafa o isi laʻau laʻau. O le fungus e le tau filifili e tusa o le matua o le togavao. E ola i vao togālaʻau ma vaomatua lelei ma lelei. Boletus e masani ona maua i totonu o ferns ma seasea maua i le mutia mutia.
I le taimi muamua, na talitonuina o le boletus tuputupu ae vaitau pa'ū i le taumafanafana-tautoulu. Suiga o le tau ua suia ai le siata tuputupu aʻe. Talu ai nei, na maua ai puloua i le faaiuga o Me.
Aukuso ua manatu o le sili lelei vaitau mo le pikiina boletus i Lusia. Ile taimi nei, e ao mai e le au filifili supa ni meaola taʻatele - ole boletus e mumu le ulu. Lenei pulou tatalaina le boletus "tulimanu" vaitau. O le lona tolu ma mulimuli galu o le seleselega tupu i le amataga o le tautoulu. E oʻo i le faaiuga o le vaitau - amataga o Novema, ua faigata ona maua talavou pulouaitu, ma tuai faʻataʻitaʻiga o loʻo iai kolone o laʻau ma e faigata tele mo pickling ma salting.
Le aoga aoga o boletus
O le ituaiga fiafia lea e te fiafia iai e kuka i le fale. Culinary tagata faʻapitoa i meaʻai falefaigaluega sauniuni boletus, pei o isi 'aina pulou. Mo le tino o le tagata, i le tulaga o le lelei ma le taua o meaʻai, o mea lona lua nei peʻa o le porcini. E pogisa le aano o le boletus pe a vela.
Ona o le tele o mea oona ma faʻafitauli ma ituaiga faʻailoaina, o nisi ituaiga o boletus i Europa ua manatu le saogalemu e 'ai. I Lusia, o pulou e le mafua ai se popolega, e falai, kuka, faʻamasima, mago mo le kukaina i le taumalulu. Le faʻamamaina pe faʻamamafaina faʻataʻitaʻiga mafuaʻaga puaʻi poʻo isi leaga leaga aʻafiaga. Boletus boletus mafua ai le niniva pe a 'ai mata.
O laumei aspen talavou e saunia i ni auala eseese, o ituaiga tuai e faʻamamago, olopalaina ma faʻaaogaina o se mea faamanogi pe a fai o le seleselega e le lelei.
O nei pulou e le talafeagai mo soʻoga kuka ma isi ituaiga o pulou ona o le tele o le pulp. Aspen pulou e le kukaina pe a fai o isi pulou ua uma ona sauni mo le taumafaina.
O penefiti ma afaina o boletus mo le soifua maloloina
O le boletus o loʻo iai le tele o polotini ma alava, micro ma macro elemeni, e aoga ma vave faʻamalieina. Ae paga lea, o le polotini o meaola e vave faʻaumatia, ae o le supa supa o loʻo i ai le taua o amino acid, ma e maua fua e aunoa ma se totogi, e tatau ona faʻaalu se taimi i le ea fou e selesele ai, e lelei mo le tino.
Vitamini A, E, C, PP, kulupu B o loʻo i ai i se bioavailable foliga i le boletus pulou. O le masima, potasiuma, uʻamea ma le manganese e taua mo totoga uma ma faʻagaioiga ole tino o le tagata.
Afai e te pikiina ni puloua ese mai fale faigaluega, ona leai lea o se afaina i se tagata maloloina na mea. Tagata ma le fatugaʻo, digestive system ma faʻafitauli o le ate latou te faʻaaogaina ma le faʻaeteete, pei o isi lava meaʻai maualuga-protein.
Afai e i ai ni faʻafitauli tau soifua maloloina, latou te le faʻaaogaina le puloua ia lava, ae o le supa boletus. I fafo atu, e foliga mai o se faʻataulaitu oona, pogisa ma le puaoa, ae i le taimi lava e tasi e iai sona aoga i luga o le gastrointestinal tract, e le faʻatigaina le manava ma gaʻo.
