I aso nei e tele ituaiga o faʻaleagaina, ma o le tele o latou e i ai se eseʻese fuataga o le tufatufaina. O faʻaleagaina o le leitio e tupu faʻalagolago i le mea - le mafuaʻaga o vailaʻau leitio. O lenei ituaiga o faʻamaʻimauga e mafai ona tupu ona o suʻesuʻega o meatau faʻanatinati pe ona o se faʻalavelave faʻafuaseʻi i se malosiaga faaniukilia. I le taimi nei, o loʻo i ai le 430 masini faʻanatinati i le lalolagi, e 46 i latou o loʻo i totonu o Lusia.
Mafuaʻaga o le faʻaleagaina radioactive
Sei o tatou talanoa e uiga i mafuaʻaga o le leitio faʻaleagaina i se auiliiliga. O se tasi o mea taua o le faʻatupuina o le afi, lea e iʻu ai i le faʻaaogaina o le leitio faʻatasi ai ma radioisotopes o le eleele, vai, meaʻai, ma isi mea faapena. I se faʻaopopoga, o le sili ona taua mafuaʻaga o lenei faʻaleagaina o le leakage o radioactive elemene mai reactors. Leakage mafai foi ona tupu i le taimi o felauaiga pe teuina o leitio mafuaʻaga.
Faʻatasi ai ma sili ona taua leitio faʻavae o mea ia:
- maina ma faʻagaioiga o minerale o loʻo i ai radioactive fasimea;
- o le faaaogaina o koale;
- malosiaga faaniukilia;
- fale afi eletise;
- nofoaga e faʻataʻitaʻi ai auupega faaniukilia;
- o osofaʻiga faaniukilia i mea sese;
- vaa faaniukilia;
- faʻaleagaina o satelite ma vaʻalele;
- ni ituaiga o pulu;
- otaota ma elemeni elemeni.
Faʻaleagaina vaega
E tele faʻaleagaina radioactive. O le mea autu o le iodine-131, i le taimi o le pala lea e suia ai sela o mea ola ma feoti. E ulufale ma teu i totonu o le tiro tiro o tagata ma manu. Strontium-90 e matua mataʻutia ma e teuina i ponaivi. O le Cesium-137 o loʻo avea ma faʻatele o mea faʻaleagaina o le paiotiso. Faʻatasi ai ma isi elemeni, cobalt-60 ma americium-241 e mataʻutia.
O nei mea uma e ulufale i le ea, vai, eleele. Latou te pisia mea faitino o le ola ma le le ola natura, ma i le taimi lava e tasi e oʻo i totonu o meaola a tagata, laʻau ma manu. Tusa lava pe leai ni fesoʻotaʻiga tuʻu a tagata ma mea e faʻaaoga i le leitio, e maua le aʻafiaga o le paiotiso i meaola i le lagi. O ituaiga susulu e sili ona malosi i luga o mauga ma pou o le lalolagi, i le ekueta e tau le afaina. O maʻa na e taʻoto luga o le eleele, e faʻapupula foʻi le paʻu, aemaise le radium, uranium, thorium, o loʻo maua i maʻa, 'eleʻele, ma isi maa maneta.
Taunuuga o le le lelei radioactive
O le faʻaaogaina o meatau faaniukilia, faʻaaogaina o pisinisi i le vaega o malosiaga, o le eliina o ni ituaiga o maʻa, e mafai ona afaina ai le siosiomaga. O le faaputuputu i le tino, o mea eseese i le leitio e aafia ai le tulaga o le sela. Latou te faʻaititia le mafai gafatia, o lona uiga o le numera o laʻau ma manu o le a faʻaititia, ma o faʻafitauli o tagata e to to manaʻoga o le a faʻateteleina. I se faʻaopopoga, faʻaleagaina radioactive faʻateleina le numera o eseese faʻamaʻi, e aofia ai ma maliu.
O vailaʻau i luga ole leitio e tele sona aafiaga ile soifua uma ole tatou lalolagi. Latou te ofi i le ea, vai, palapala ma otometi lava ona avea ma vaega o le paiotiso. E le mafai ona aveʻesea mea leaga, ae o le toʻatele e manatu faʻatauvaʻa i lo latou aʻafiaga.
O mea e faʻaaoga i le leitio e mafai ona iai ni aafiaga i fafo ma totonu. E i ai vaega e faʻaputuputu i le tino ma mafua ai le toe faʻaleagaina faʻaleagaina. Faʻapitoa vaega matautia aofia ai tritium, radioisotopes o iodine, thorium, uranium radionuclides. Latou te mafaia ona ati i totonu o le tino ma fealualuaʻi i filifili meaai ma aano o le tino. O le taimi lava i totonu, latou irradiate se tagata ma faʻatelegese le tuputupu ae gaioiga o se talavou tino, faʻateleina le faʻafitauli o se tagata matua.
O mea leaga e faigofie tele ona fetuunai ma iai a latou lava uiga, mo se faʻataʻitaʻiga, o nisi o latou e filifilia faʻaputuputu i ni totoga ma soʻoga. Ua iloa e saienitisi o nisi vailaʻau e mafai ona aveina mai laʻau i le tino o manu faʻatoʻaga, ma, faʻatasi ai ma aano o manu ma susu oloa, ulufale i le tino o le tagata. O lona iʻuga, e mafatia tagata i faʻamaʻi o le ate ma faʻafitauli i le faʻagaioiga o itutinosa. O se faʻalavelave mataʻutia o le aʻafiaga o le fanau.
O mea e faʻaaoga ile leitio e mafai ona aʻafia ai le tino o le tagata i auala eseʻese. Ma, nisi faʻaaogaina i totonu o ni nai minute, itula, ae o isi e mafai ona faʻaalia i latou lava i le tausaga poʻo ni sefulu tausaga. O le a le malosi o le aʻafiaga e faʻamoemoe i le fualaʻau o le radiation. O le fualaʻau e faʻamoemoe i le malosiʻaga o le paʻu ma le umi o lona aʻafiaga i le tino. E manino lava, o le tele o tagata o loʻo i le radioactive sone, o le sili atu ogaoga o le a i ai.
O faʻailoga iloga e ono aliaʻe mai o le niniva, puaʻi, tiga o le fatafata, manava manava, tiga le ulu ma mumu (paʻu) o le paʻu. E tupu e mafai ona tupu le susunuina o le afi pe a faʻafesoʻotaʻi ma vaega o le beta. E agamalu, feololo, ma mamafa. O isi faʻafitauli e sili ona ogaoga e aofia ai le faʻamaʻi mata, le maʻitaga, leai o se toto, suia o suiga o toto ma isi faʻamaʻi. Tetele lapoʻa mafai ona afaina.
Ua maua e tusa ma le 25% o mea leitio e ulufale i le tino e ala i le respiratory system o loʻo iai pea. I lenei tulaga, o le faʻaalia i totonu e tele taimi faʻamalosi ma sili atu lamatiaga nai lo fafo aafia.
E mafai e le susulu ona suia le siosiomaga ola o tagata ma mea ola uma i le lalolagi.
Faalavelave tetele
I le talafaʻasolopito o tagata, lua mataupu taua e mafai ona faʻaigoaina pe a iai se faʻaletonu o le lalolagi i le leitio. O faʻalavelave ia na tutupu i le fale eletise i Chernobyl ma i le Fukushima-1 o malosiaga faaniukilia. O mea uma i le vaega na aʻafia na afaina i le filogia, ma na maua e tagata le tele o le radiation, lea na mafua ai le oti poʻo ni faʻamaʻi tuga ma faʻamaʻi pipisi e ala i tofi.
Uma ituaiga o meaola ma laʻau mafai masani ona i ai i lalo o tuutuuga o le sili lelei radiation tupu mai i lo latou siʻosiʻomaga siosiomaga. Peitaʻi, i taimi o faʻalavelave faʻafuaseʻi, poʻo se isi lava faʻalavelave, o le faʻaleagaina o le faʻamaʻi e mafua ai le leaga.
