Faʻamatalaga ma foliga
O konetineta o loʻo nonofo nei, o Ausetalia na maua mulimuli ane nai lo isi. O se tamai konetineta i saute ua tuʻua ese mai isi vaega o le laueleele mo le miliona o tausaga. O le mafuaʻaga lena e lauiloa ai le manu o na nofoaga mo lona tulaga faʻavae ma lona tulaga ese.
Ae ina ua amata ona suʻesuʻe e papalagi nei teritori, ae ui i lea, o mea ese uma lava o na laueleele mamao e leʻi suʻesuʻeina, o le tele o na mea uma na latou uaʻi atu i kangaroos osooso matagofie ma isi tele marsupial, faʻapea foʻi ma le uluaʻi manulele, lea na mulimuli ane faʻaigoa ai le igoa igoa kookaburra.
O le meaola fulu manu ua taʻua e tusa lona tele ma le mamafa e tusa ma le afa kilokalama. E foaʻi mai i se fale mafiafia, mafiafia; o se ulu lapoʻa, e peiseai e faʻapipiʻi mai luga, ma tamaʻi mata, lapotopoto, ma maualalo ona mata; umi le malosi, gutu pei o le gutu; motley.
O lenei meaola e fai apaʻau na manatu paia i ai tagata Ausetalia. Ioe, ma o tagata faimalaga e matua fiafia lava i le manatuaina o le manulele na tusia ai solo ma pese malie na tusia e uiga i ai, na tusia e le au natura le tele o iloiloga ia latou api talaaga, ma lona lauiloa, e ui lava i le laʻititi o le nofoaga, na salalau i le lalolagi atoa.
Matou te maitauina nei loa o le aulelei o ia ituaiga o le vao sui o le fulufulu malo e le o uma i le tele, lea e masani ona le sili atu ma le afa mita, ma e le o paolo o fulufulu laei e teuteuina mata. Le masani ai alaga o kookaburra... O ia lea, pei o le leo o la matou moa, na te fafagu mea ola uma i tafatafa o lona nofoaga i le taeao.
Ole mea lilo lea ole charisma, faʻapea foʻi ma le igoa ole manu nei. Ma faʻapefea ona le manatu iai faʻapitoa, e oʻo foʻi i le Atua, talu ai ona faʻasilasilaina i isi e uiga i le amataga o se aso fou? Ioe, faʻapefea!
O moa a Ausetalia e fai o "moa" e le naʻo le vivini. Latou te talie, aua o le faʻaʻi o latou faʻaaliga e manatuaina ai le faʻaalia, faʻafiafiaina ma le fiafia o tagata 'ata. O le manu e foliga fiafia i le isi taunuʻu mai i le lalolagi o le ola-fetu. O tagata na nonofo i nofoaga na maua ai manulele e le masani ai talu mai anamua, na talitonu na faatonuina e le Atua le kookaburram e 'ata talu mai le taimi muamua na oso aʻe ai le la i luga o le lalolagi.
Faʻalogo i le leo o kookaburra
O le mea lea, na faʻailoa e le Foafoa tagata i le mea taua na tupu ina ia latou faʻanatinati e faʻasilasila le la oso. Fai mai talatuu a le atunuu, e le mafai ona oʻo mai se aso fou seʻi vagana ua valaauina e le kookaburra.
O lana pesepesega e amata lava i le pao maualalalo o leo ma faʻaiʻu i le 'ata tuia ma le loto nutimomoia. O le manu lea e tagi, e le gata o le ata o le vaveao, ae faʻapea foi i le tafa o ata. Ma o lana 'ata i le po e matua mataʻutia ma le mafaamatalaina na mafua ai ona magoto le fatu i le maofa tele, aua e oʻo mai i le mafaufau o le mea lea na faʻapenaina ai e le tele o agaga leaga latou lagona.
O le leo ola o manulele avea foi o se harbinger o le amataga o le feusuaʻi vaitau. I taimi masani, na te faʻasalalauina faʻamatalaga e uiga i le i ai o tagata taʻitasi i se vaega faapitoa. O tagi faapena e masani ona toe gaosia e a matou manulele i le taimi o le sailiga ma osofaʻia fili, ma o lenei taua alaga foliga mai o se faʻataʻitaʻiga o le oti.
Ituaiga
O le faʻamatalaina sui o le vasega o manulele e masani foi ona taʻua o le tele kingfishers. Ma o lenei igoa e le na ona atagia mai ai le tutusa fafo. Kookaburras o aiga o tamaʻi manulele o nonofo i le matou eria, o lona uiga, o latou o sui o le aiga tupu. E le gata i lea, i tulaga o latou aiga, ua taʻua ai latou e matua toatele lava.
Faʻatasi ai ma foliga taua o le tutusa i fafo i le va o le talie Ausetalia "moa" ma isi sui o le aiga ua taua e tatau ona valaʻau o se lapoʻa tele gutu, faʻapea foi ma pupuʻu puupuu ma luma tamatamaʻivae fusi i nisi eria. I le ata kookaburra o vaʻaiga o ona foliga vaʻaia e vaʻaia. O le ituaiga o le igoa e tasi ma le igoa o le manulele ua vaevaeina i le fa ituaiga, o le faʻamatalaga o le a tuuina atu i lalo.
1. Talie kookaburra - o lē ana le 'ofu tino faʻaeteete, e lanu enaena ma enaena lanumoana o le tumutumu, paʻepaʻe papaʻe o le nifo ma le manava o loʻo manumalo. E pogisa mata o le manu. O se uiga iloga o ona foliga vaʻaia o se maʻila uli e faʻatapulaʻaina le ulu atoa, pasi atu i le muaulu i mata ma faʻaauau atili. Mai sasaʻe o Ausetalia, o na manulele ua sosolo faʻasolo atu i sautesisifo o le motu tele ma nisi o motu lata ane.
2. Kookaburra paʻu mumu - le sili ona lalelei sui i le aiga. O le fua o lona manava lanu moli e i ai se lanu susulu, e pei ona taʻu mai e le igoa. O le siʻusiʻu o le manulele e tusa ma le paolo e tasi. O ona foliga vaʻaia e faʻatumuina e apaʻoga lanumoana, o se tumutumu uliuli o le ulu ma se gutu papaʻe. O sui o lenei ituaiga meaola e nonofo i vao o New Guinea.
3. Kookaburra e fai apaapa lanumoana ese mai congeners i le le taua tele, lea, ma le mamafa o le 300 kalama, e le masani ona sili atu i le 40 cm. O le ofu o le manulele e faautauta, ae manaia. O le pito i lalo o apaʻau ma le vaega i luga o le siʻusiʻu e i ai se lanumoana sesega lanumoana; lele fulufulu ma siʻusiʻu, tuaʻoi lalo ma papaʻe, lanumoana lanumoana; ua sinasina le ulu, ua ufitia i ila enaena; ua faʻailogaina le faʻaʻi i se faʻasinasina paʻepaʻe; o tauʻau e tu i fafo ma le matagofie azure tint; e papaʻe le manava ma vaega moli-enaena; e malamalama mata.
O le siʻusiʻu lanu o fafine e fai si eseʻese, e mafai ona faʻapogisa pe i se lanu mumu. O ia manu fai apaʻau e mafai ona maua i tafatafa o vaitafe ma laufanua valevalenoa, e tumu i vaomatua, tele i le itu i matu o le latou konetineta laueleele.
4. Aruana kookaburra - o se mea seasea maua maua tele i luga o le Aru Islands. Nei o manulele mama i le tele ma lanu. O lo latou umi e le sili atu 35 cm.O latou ulu e ilaila, uliuli ma paʻepaʻe; o fulufulu apaʻau ma siʻusiʻu e tu i fafo i se lanumoana matagofie o lanu eseese; ua papaʻe le manava ma le fatafata.
Olaga ma mea e nonofo ai
Kookaburra i Ausetalia e fiafia i se tau malu, susū o le tau, e nofo i togavao, togavao ma ie afu. E aunoa ma le fesoasoani a tagata, o ituaiga sui o manu feʻai i apaʻau na sosolo talu ai nei mai sasaʻe o le laueleele tele ma mai New Guinea, i le mea na latou muaʻi nonofo ai, i isi vaega o lenei itu o le lalolagi, faʻapea foʻi ma le motu o Tasmania.
O se eseʻesega, faʻatosinaina, faʻagaloina mo lona sonority, natura aumaia ai la matou manulele se leo e leai lava mo le faʻafiafiaina o isi, ae tele lava mo le puipuiga o le teritori nofoia. O ia leo e logoina ai tagata uma o le eria e faʻalogo ai ua uma ona nofoia.
Ma malo le valaʻaulia e le manaʻomia iina. E le gata i lea, o nei manulele e masani ona tuʻuina a latou konaseti i paga e oʻo lava i le tali. I le nofoia o le latou teritori, e masani ona latou nonofo ai iina mo se taimi umi, aua le lele mamao ma aua le saili e faimalaga e saili se olaga sili atu.
Kookaburra e ola, leoleo ma le mataala i lona tulaga, ma ua taʻua o ia o se aiga, fesootai leo tele ma aiga, potopoto faatasi ma i latou i lafu, ma laau pu mo le tele o vaega avea o se sulufaiga mo ia. O ia manulele feʻai e le fefefe i tagata ma e mafai foi ona talia meaʻai mai o latou lima. Latou te felelei fiafia i luga o afi o le po na faamumūina e tagata tuai ma tagata tafafao maimoa, ma le faamoemoe a maeʻa le latou 'aiga o le afiafi ma fulufulu tagata asiasi o le ai ai se mea e maua mai ai.
O aga a Ausetalia e masani ona faʻatafeaina i le ave faʻapagotaina, ma o lea e teu ai i le tele o 'oa o le lalolagi Mo i latou, o fale avanoa e faʻaavanoaina, o loʻo faʻaauupegaina i ni taʻavale faʻapitoa, ina ia maua ai e o latou tagata le avanoa e fofola ai o latou apaʻau ma felelei, e le gata i lea, e malolo ai i le mafanafana.
Ma afai o se tasi o tagata faigaluega ulufale atu i le pa puipui-i le eria, o tagata fai apaʻau felelei lele luga o latou tauʻau, eli o latou matiuʻu i le paʻu ma amata ona sisila talie. O le mea lea, fagafao manaʻomia meaai, ma o lea la latou amioga e le tatau ona fefefe.
Mo se tagata, latou te le afaina, e le gata i lea, latou te vave pipii atu ia i latou e tausia i latou, ma iloa i le motu o tagata faʻatasi ai ma isi. O tagata Ausetalia e fia iloa, e vaʻai atu i tagata asiasi mai i le pa manu ma le fia iloa, ma latou fiafia e omai e matamata ata kookaburra.
Meaai paleni
O manu felelei o ni manu feʻai, ma o le mea lea ua faʻafiafiaina ai i latou, e faʻaopoopo i tala faʻasolopito matagofie, ma le taʻutaʻua. E i ai talanoaga o a latou amioga mataga i o latou uso fulufulua. Ma i na tala e tele mea e sili atu, ae o loʻo iai foʻi le mea moni. Ioe, kookaburras e mafai ona 'aʻai moa o congeners ma isi manulele ma le leai o isi meaai.
Latou te sailia foʻi isumu ma isi isumu. I ni tulaga seasea lava, e mafai ona faʻaseseina e iʻa laiti, peitaʻi, e leʻo ni tagata fiafia tele i lenei ituaiga meaʻai. E moni foi o le autu o a latou taumafataga aofia ai ituaiga eseese o manu fetolofi, pili, crustaceans, anufe ma iniseti, ae le gata.
Ma i le fasiotia o vete, pe a fai e tele taimi tele atu nai lo le manu lava ia, o se lautele, gutu malosi, faʻasino i le pito, fesoasoani tele kingfishers. I a latou lava mea e fiafia i ai, o a tatou taliega e mafai foi ona sosolo i le olaga o la latou lava ituaiga, ae latou te faia i tulaga uiga ese.
E le gata i lea, o latou lava e masani ona aʻafia i manu feʻai, e tele lava mai le nofoaga o fulufulu manu. Manulele kookaburra e suʻe foʻi gata uogo, e taʻutaʻua tele ai o ia. O le mea lea, ina ia mafai ona faʻaleagaina meaola mataʻutia i tagata, e masani ona faʻatupuina ma le loto i ai i togalaʻau ma paka.
Ma o le osofaʻiga a le kookaburra i luga o le gata tupu faʻapea. Muamua, o le toa tulimanu tago uuina se meaola tele i tua o le ulu, mai lona gutu oona 'oʻona mafai ona aliaʻe i soo se taimi, ma taofia mau i le ua. I sea tulaga, e le mafai e le fili ona faʻaleaga se tagata solitulafono pe teteʻe foʻi ia te ia.
Ona alu ese ai lea o le tulimanu tulimanu, togi le togi o lana manu i luga o maʻa mai le maualuga tele. E faʻatele foʻi ona ia sapoina lona ua, siʻi aʻe ma toʻulu i lalo. E faʻaauau pea seʻia oʻo i le tagata na aʻafia ona faʻaituʻau atoa. O isi taimi, mo le manumalo mulimuli, e tatau ona faʻamutaina e le kookaburra le gata i le aveina i lona gutu, luluina i le ea ma tosoina luga o le eleele. Ma e faʻatoa maeʻa lava le tele o galuega ona oʻo loa i le taimi e 'ai ai.
Toe fanafanau ma ola umi
O faamoega mo le aiga o ia manulele e masani ona vateatea gutu o eucalyptus. O le vaitau faʻaipoipoga, o le faitotoʻa e o mai faʻatasi ma se uiga pese kookaburra, amata ia Aukuso ae uma ia Setema. I le faʻaiuga o lenei vaitaimi, e faia e le fafine se faʻamau e oʻo i le fa fuamoa, o loʻo iai se lanu paʻepaʻe matagofie ma e lafoina i le tina-of-penina.
Tina-kookaburra mafai incubate latou tasi i le tasi pe tele fuamoa i le tasi. I le mataupu mulimuli, o tamaʻi tama o le tutusa tausaga taua i latou lava, ma o le mea lea o le filifiliga lona lua e le sili atu mo le filemu o le aiga ma fanafanau. Ma e tusa o le 26 aso talu ona amata le faʻamavaʻa, e fofoa ai le toloʻa.
O ulugaliʻi lapoʻa a le malo na faia mo le ola, ma i sea faʻatasiga o loʻo iai le toʻatasi o le toʻatasi ma le fefaʻasoaaʻi i le tausiga o tamaʻi moa. E oʻo foi i le tulimanu o paʻu fulufulu manu e masani ona o faatasi. I le galulue faʻatasi ai ma le tasi ma le isi, latou te leoina le nofoaga nofoia. Ma, faʻailoa atu i isi e uiga i lo latou i ai, latou te pepese faʻatasi i le toʻalua.
Peitaʻi i se olaga faʻapena, o mea uma e tutupu, e le gata i le fefaʻasoaaʻi i gaioiga, ae faʻapea foi misa, misa i vete, saua, finau ma e oʻo lava i le fusuaga. O le mea mulimuli e masani ona tupu i totonu o tamaititi a matua, pe a latou fofoa mai fuamoa i le taimi e tasi.
A aunoa ma se mafuaʻaga matuia, e le gata mai le fia 'ai ma faigata, ae e oʻo lava i le lava o meaʻai, o tamaʻi moa o le tutusa tausaga e faʻaumatia ai le tasi ma le isi i le tausuaga, ae i le naunautaʻi. Latou te tau seʻia oʻo ina ola le toʻatele ma le sili ona malosi. Ae o tamaʻi moa o vaitausaga eseʻese e leai ni faʻafitauli. Lenei, i se isi itu, o toeaina e fesoasoani i matua i le tausiga o tamaiti laiti.
E leʻo iloa pe fia le tausaga o kookaburra i le vao. E leʻo iloa e le saienisi lenei mea, ma tala faʻasolopito a tagata e leʻo faʻasalalauina se mea i lenei mataupu. Peitaʻi, i le faʻatauaina, o ia manulele e taʻutaʻua i lo latou ola umi, aua o nisi o meaola a le pa manu e mafai ona faʻamanatuina le latou seneturi lona afa tausaga iina.
Manatu Moni
I totonu o lona atunuʻu, o le tatou manulele, lea ua leva ona amanaʻia o se faʻailoga o lenei itu o le lalolagi, faʻatasi ai ma le kangaroo, le gata ma le platypus, fiafia tele faʻaaloalo ma sili lauiloa, ma ata kookaburra avea ma faʻasalalauga valaʻau. Tele mea moni molimau i le mea moni o le manu fulufulu manu o loʻo tatou faʻamatalaina na tosina mai i ai tagata mai aso anamua e oʻo mai i aso nei.
Nei o nisi o latou:
- O le le malamalama o tagata Ausetalia tagata Aborigines na manatu o se agasala le faatiga i se meaola e fai apaau ma mai le amataga o latou aʻoaʻoina lenei mea i a latou fanau, fai mai o le a tupu o latou nifo pala pe a latou paʻi i se kookaburra;
- O tagata papaʻe na nofoia le igoa na faaigoa ai le manu nei "Laughtering Hans". Ma mulimuli ane, tagata tafafao maimoa faʻataʻamilo i le konetineta sau ma se faʻailoga: afai e te faʻalogo i le leo o kookaburra, o le a taunuʻu ou manaʻoga ma e mautinoa o le a e laki;
- O le manu talie e igoa ia Ollie na avea ma mascot o le Olimipeka o le Taumafanafana i Sini, le aʻai aupito leva ma sili ona tele i le konetineta;
- O le taʻutaʻua o le fagafao a Ausetalia ua sopoʻia tuaoi o le laueleele laʻititi, ma o lea la o lona manatuaina o le leo o loʻo faʻaaogaina i Disneyland i taimi o tiʻetiʻega;
- O le leo o le manulele fiafia e leo i taʻaloga komipiuta, ae maise foʻi i taimi uma i puʻega o ata puʻeata pe a manaʻomia e atagia ai manu feʻai o le vao i lanu talafeagai. O nei mea uma e le o se mea e ofo ai, ona o le taufaʻataʻataʻata po manulele kookaburra e le mafai ona taofi ae faʻafiafiaina.
Faʻatasi ai ma tagata suʻesuʻe ogaoga, o le Peretania o Jan Gould, o se tagata poto faapitoa i mea tau i le seneturi lona 19, o le na lolomiina se tusi manaia e uiga i manulele Ausetalia mo ona vaitaimi, o le muamua lea na taʻu leotele atu i le lalolagi e uiga i le tatou sui o le fulufulu manu. O se mea lelei mo lenei mea o tusi a ona aiga na siitia atu i se konetineta fou mo na taimi.
I a latou feau, o le au faamatala tala, fefaasoaai o latou lagona, na taʻua foi kookaburra. Na latou tusia o lenei manulele e le gata o loʻo ia te ia se leo matagofie, lea na latou faʻamatalaina ma le faʻatupuina o lagona faamemelo, ae e matua fealofani ma e leai se fefe i tagata.
I se isi itu, o se tagata, a o latou faʻasalalau, faʻaosoina lona mumu fia iloa ma se manaʻo e latalata atili ina ia mafai ona vaʻai lelei i lenei le masani ai mea mo ia. Ae e oʻo i luma o Gould, o faʻasaienisi faʻamatalaga o lenei manu na avatua muamua. Ae maise lava, na faia lenei mea i le faʻaiuga o le 18th seneturi e Johann Hermann, o se naturalist mai Farani.
