Na talitonu le Inca o le vicuña o le toe faafouina o se teineititi na mauaina se ie o le auro maoʻi, o se meaalofa mai se tupu matua mataga na alofa i se lalelei. O le mea lea, o tulafono a tagata anamua o le Andes na faasa le fasiotia o manu lalelei i luga o mauga, ma naʻo tupu na faʻatagaina ona ofuina ni oloa e faia i latou fulufulu mamoe.
Faʻamatalaga ma foliga
O se tasi o lua ituaiga o vao vao Amerika Amerika o nonofo i le laueleele maualuga o Andes, le isi o guanaco Vicuna - o se aiga o le llama ma ua manatu o le vao tupuga o le alpaca, lea ua leva na mafai ona latou faʻaolaola.
Vicuña e sili atu ona maaleale, agalelei ma laiti pe a faʻatusatusa i le guanaco. O se autu iloga elemeni o le faʻamatala o le ituaiga o le sili atu atinaʻe o le vulu incisors. E le gata i lea, o nifo pito i lalo o le matagofie Andes e tupu i le olaga atoa ma e mafai ona faʻamaʻaʻaina latou lava ona o le fesoʻotaʻiga ma taimi maʻa malo.
Vicuna lanu manaia i le vaai. O le lauulu uʻumi o le meaola e enaena enaena ma beige i tua, ma avea ma susu susu i le manava. I luga o le fatafata ma le faai o loʻo i ai se papaʻe papaʻe "luma-luma", o le autu teuteuina o le artiodactyl. O le ulu e puʻupuʻu atu nai lo le guanaco, ma taliga, i se isi itu, e uumi ma sili atu ona feaveaʻi. O le umi o le tino e amata mai i le 150 i le 160 cm, tauau - 75-85 cm (oʻo atu i le mita). O le mamafa o se tagata matua o 35-65 kg.
E le mafai e le kalama ona mimita i ni puʻu ua faaleo, o lea la ua faʻaiʻu lima o le vicuña i foliga o matiuʻu. O nei fausiaina-mafai ai e le manu ona oso i luga papa, mautinoa ai le mausali "uu" i luga o papa eleele.
Le e ona le ua umi ma lautele-matala mata ma laina o fulufulu mata eyelashes, sui i le ata foliga manaia. Ae o le lalelei matamuli e le faʻatagaina tagata e faʻalatalata atu ia te ia, o lea na latou puʻeina ai lenei vavega i mea puʻeata ma le maualuga faʻateleina mai se mamao saogalemu.
Ituaiga
Vicuna - o se tina e ana i le faʻasologa o artiodactyls, o le pito i lalo o calluses, o le kamela aiga. Seia oʻo mai nei, na talitonu le au suʻesuʻe o le llama ma le alaka e tupuga mai i guanacos. Ae o le suʻesuʻe ma le faʻaeteete i le DNA ua faʻaalia ai o le alpaca e sau mai le vicuna.
E ui lava o loʻo i ai talanoaga e uiga i lenei mataupu, aua o lisi uma e fesoʻotaʻi vavalalata ituaiga mafai paʻaga i le natura. E naʻo le tasi ituaiga o ia manu o le mauga, ua vaevaeina i vaega taʻitasi, Vicugna Vicugna Vicugna ma Vicugna Vicugna Mensalis.
Olaga ma mea e nonofo ai
E nofo Vicuña i le ogatotonu o Andes i Amerika i Saute, latou te nonofo i Peru, i matu sisifo o Atenitina, i Bolivia, i matu o Chile. O se laʻititi, faʻalauiloaina le faitau aofai o loʻo vaʻaia i totonugalemu o Ecuador.
E tusa ai ma le Lisi Mumu a le IUCN, o le aofaʻi o sui e amata mai i le 343,500 i le 348,000 tagata. Nei o numera lapoʻa (latou te fesuisuiaʻi laiti mai vaitau i lea vaitau) mo faapitoa itulagi:
- Atenitina - tusa o le 72,670;
- Polivia - 62,870;
- Chile - 16,940;
- Ekuatoa - 2680,
- Peru - 188330.
E manaʻomia e kamela Amerika i Saute le maualuga o le 3200-4800 mita i luga atu o le sami. Tafafa i le ao i laufanua lauolaola o Andes, ma moe i po i luga o le malifa, o le leai o le okesene e le o se mea faʻalavelave ia latou. E mafai ona sao atu ave o le la i le atemosifia o siʻosiʻomaga o atumauga ma maua ai le vevela i le ao.
Ae a maeʻa le pogisa, o le thermometer e paʻu lalo o le zero. O le mafiafia mafanafana "peleue" na fuafuaina ina ia maileia faaputuga o le mafanafana ea i tafatafa o le tino, o lea le meaola faapalepale lelei vevela leaga.
Vicuña o le manu fefe ma mataala, e lelei lana faʻalogo ma momoʻe vave, aʻo le saoasaoa e oʻo atu i le 45 km / h. Ole olaga e tai pei o le guanaco amioga. Tusa lava foi pe a fafaga, latou te taofiofia le talitonuina ma le mataalia i taimi uma ma siaki o latou siʻosiʻomaga.
E nonofo tagata taʻitoʻatasi i kulupu o aiga, e masani ona iai se tama matua, mai le lima i le sefululima fafine ma tamaʻi manu. Taitasi lafu ei ai a latou lava teritori ma le vaega o 18-20 sq. km A lagona e le sui le mea mataʻutia, e manino lava le tatagi o lona leo.
Ua lapataʻi e le taʻitaʻi taʻutaʻua le "aiga" i se taufaamataʻu ua lata mai ma laa i luma mo le puipuiga. Lenei aliʻi o le le faʻafitia taʻitaʻifono o le kulupu, fuafuaina le tele o le tele e faʻamoemoe i le mauaina o meaʻai, pulea sui ma tutuli ese tagata i fafo.
O nei tagata o Andes o loʻo i ai se nofoaga e fafaga ai ma se vavaeʻesega mo le moe, i luga atu maualuga maualuga mo le saogalemu. Tagata matutua e le oi le ulu o le lafu a le o le auai i se vaega tele o 30-150 manu, pe nonofo toʻatasi. O "fawns" e leʻi oʻo i le taimi o le tagata matutua ua se i se isi "aiga" o ulugaliʻi, lea e taofi ai le tauvaga faʻasolosolo.
Meaai paleni
Pei o guanacos, o tagata e anaina le fulufulu auro e masani lava ona etoeto maa maʻa maʻa maʻa e tumu i minerale, ma aua le inoino i le vai masima. Vicuña e 'ai mutia laiti.
E le mauoa i laufanua laulelei ia laʻau; naʻo afifi o mutia tumau, le lelei i meaʻai, e ola iinei, e aofia ai ma sereala. Ma o tagata Andes nonofo e le fiafia.
E faʻagaeʻetia i latou i le taeao ma le goto o le la. Afai o le tau vevela vevela, o lea i le ao o le vicuñas le 'ai, pe a taoto ma lamulamu le faigata' au na veteina i le tafa o ata, pei o kamela.
Toe gaosia
Faʻaipoipoga faia i le tautotogo, ia Mati-Aperila. Se ituaiga o autaunonofo. O le aliʻi sili na te faʻamalieina tamaʻitaʻi matutua uma i lana lafu povi. O le maʻitaga e tumau i le 330-350 aso, e fanau e le fafine le tasi fawn. E mafai ona ala i luga le pepe i totonu ole 15 minute talu ona fanau mai. Ole faʻasusu e 10 masina le umi.
Tutoʻatasi vicuñas talavou tutoʻatasi i le tausaga o le 12-18 masina. E auai aliʻi i tamaʻitaʻi "kalapu", tamaʻitaʻi - i tamaʻitaʻi lava e tasi, latou te oʻo atu i feusuaʻiga matutua i le 2 tausaga. O nisi fafine o loʻo faʻasolosolo ona fanafana i le 19 tausaga.
Tausaga umi
O fili tele o artiodactyls i le natura vao o le mauga o le manufeʻai o le Andes fox ma le maned luko. I tulaga masani, vicuñas ola mo le tusa 20 tausaga (nisi e oʻo i le 25). Latou te le faʻaaluina i latou lava i le faʻataʻitaʻiina o fale, ae i nisi ova ua latou aʻoaʻoina pe faʻafefea ona tausi faalelei "highlanders".
Lenei e manaʻomia vaalele lautele. Mo se faʻataʻitaʻiga, na faia le potu tausi tamaʻi manu i le taulaga o Moscow i luga o le malifa o le mauga. I le ogatotonu o le 2000, e toʻatolu fafine ma le aliʻi na aumai iinei. Na latou feololo lelei, o lea na faʻateleina ai le aofaʻi o povi i le lua taseni, e tele pepe na siitia atu i isi pa manu.
O le sili atu lamatiaga i manu seasea i taimi uma na fai ma sui o tagata. Mai le vaitaimi o le faʻatoʻilaloina e Sipaniolo o Amerika i Saute seʻia oʻo i le 1964, e leʻi faʻatonutonuina le sailia o vicunas. O le sese o loʻo taoto i lo latou taua fulufulu mamoe. O lenei mea na mafua ai iʻuga leaga: i le onosefulu, o le tasi lua miliona faitau aofai na paʻuʻu i le 6,000 tagata. O le ituaiga na folafolaina ua lamatia.
I le 1964, o le Servicio Forestal, i le galulue faʻatasi ma le US Peace Corps, WWF ma le La Molina National Agrarian University, na fausia ai se natura faʻasao (park a le atunuʻu) mo le Pampa Galeras vicunas i le Ayacucho itulagi o Peru, o loʻo i ai nei faʻasao i Ecuador ma Chile.
I le afa lona lua o le onosefulu, na amata ai se polokalame o toleniga fesoasoani mo le puipuiga o manu. O le tele o atunuʻu faʻasaina le toe faʻaulu mai o fulufulu fulufulu. Faʻafetai i nei faiga, naʻo i Peru le numera o sui ua faʻateleina faʻateleina.
O tausaga uma lava i Pampa Galeras, e faia ai le chaku (grazing, catching and shear) e faʻaputuputu ai fulufulu mamoe ma puipuia ai mai le sasaina. Uma sitaili soifua maloloina tagata matutua ma se peleue o le tolu senitimita pe sili atu ua sele. O se taumafaiga lea a le National Council of South American Camels (CONACS).
Manatu Moni
- O Vicuña o le manu a le atunuʻu o Peru, o ana ata e teuteuina le ofutino ma le fuʻa a le atunuʻu o Amerika i Saute;
- O le fulufulu Vicuna e taʻutaʻua ile tumau lelei ile vevela. O fua laʻititi i luga o papaʻu papaʻu poloka le ea, puipuia le malulu mai le ulufale atu;
- Fulufulu fulufulu fiva e i ai le lautele e naʻo le 12 microns, aʻo i cashmere 'oti o lenei faʻailoga e fesuiaʻi i le tulaga o le 14-19 microns;
- O se tagata matua avatua e uiga i le 0.5 kg o fulufulu mamoe i le tausaga;
- O le villi e maaleale i vailaʻau gaosi, o lea la o le lanu o oloa e masani lava ona tumau masani;
- I aso o le Inca, o mea taua "raw material" na aoina e faʻaaoga ai le chaku lava e tasi: e toʻatele tagata na tutuliina le selau ma selau o afe o manu i maʻa "faʻafiafiaga" maʻa, tafi latou ma faʻasaʻoloto, o le faʻataʻitaʻiga na toe faia lava ile fa tausaga;
- O tagata auai i aso nei i le sauniga e faia se lauluulu mai ia Me ia Oketopa, o tagata o le lotoifale oomiina se mama faataamilo i le lafu, taitai atu ai meaola fefefe i le pa, o se sauniga masani anamua na faia. O i latou na maua e faʻavasega: tamaʻi manu, fafine maʻitaga, tagata mamaʻi e le o tipiina. Latou te faʻaaogaina taʻavale eletise. Na latou tuʻuina uma i fafo i le taimi e tasi e mafai ai e aiga ona maua le tasi ma le isi.
- O le titiki ma le 0.5 cm o fulufulu mamoe o loʻo totoe ina ia le faʻamago le manu, ma o le laulu e afaina ai na o itu ma tua;
- Ua faalauiloa mai e le malo o Peru le faiga o igoa e iloa ai ofu uma na fausia e ala ile chaku. E mautinoa ai le puʻeina o le manu ma toe foi i le vao. O loʻo iai foʻi faʻailoga mo sui sui ina ia le toe seleulu le tagata mo le isi lua tausaga;
- E ui lava i faʻasa, e oʻo atu i le 22,500 kilokalama o fulufulu mamoe vicuna e auina atu i fafo i tausaga taʻitasi ona o se solitulafono
- I le Chilean Andes, ua faʻatuina faʻatoʻaga mo le faʻatautaia o manu i mea faʻapipiʻi i tulaga latalata i tulaga masani;
- Tau mo ie faia i fulufulu mamoe, faʻaigoaina o le "fulufulu mamoe auro", mafai ona oo atu i le $ 1,800-3,000 i le fanua (0.914 m);
- Fulufulu mamoe Vicuna faʻaaogaina mo le gaosiaina o totini, ofu mafanafana, peleue, suti, pulupulu, sikafu, isi mea faʻaaoga, palanikeke, ie afu, pulou;
- O le gaoi e faia i ia ituaiga mea e tau ai le 420,000 rubles, o le ofu Italia - a itiiti mai e $ 21,000.
