O le tala i le lupe fealuaʻi e taʻu mai ai le vave ona mou ese o se ituaiga olaola. E ese mai isi i le mumu mumu o le ua ma le lanumoana tua ma itu. E oʻo atu i le faʻaiuga o le seneturi lona 19, ua toʻa 5 piliona tagata taʻitoʻatasi. I le 1914, e leai se tasi.
O le feofeoaʻi o lupe na amata ona fasiotia faʻatele, talu ai le aoga o le tuʻuina atu o tusi ma manulele ua leiloa. I le taimi lava e tasi, e manaʻomia e tagata matitiva ni aano manogi mananaia ma gafatia, ma e manaʻomia e le au faifaatoʻaga ona tiaʻi ese le anoano o manufelelei o loʻo aai i o latou fanua.
I le 20 seneturi, na faia ai le Tusi Uliuli. E aofia ai ma se lupe fealualuaʻi ma isi ituaiga ua mou ese atu. Liliu itulau.
Manu ua le toe ola i lenei seneturi
Cameroon uliuli rhino
E efuefu le paʻu o le manu. Ae o laueleele na maua ai Cameroon rhinos e uliuli. Alofa e paʻu i fafo i le palapala, sui o le Aferika manu feʻai maua tutusa lanu.
E i ai foi papaʻe papaʻe. Na latou feola aua latou te sili atu le saua nai lo o latou aiga paʻu'ū. Sa tuli manu uli e faigofie lava. O le sui mulimuli o le ituaiga na maliu i le 2013.
Faamaufaailoga Caribbean
I le Caribbean, na o ia le sui o le faʻamaufaʻailoga aiga. Tatalaina i le 1494 Ole tausaga lea na asia ai e Columbus le talafatai o Santo Domingo. E oʻo lava i lea taimi, o le Caribbean e faʻaaofia lava le nofo toʻatasi, taofia mai nofoaga. Tagata taʻitasi o le ituaiga e leʻi sili atu i le 240 senitimita le umi.
Tusi manu uliuli o loʻo taua ai faʻamaufaʻailoga Caribbean talu mai 2008. Ole tausaga lea na faʻamaonia aloaʻia ai ua leai se tupe. Peitai, latou te leʻi vaʻai lava ia talu mai 1952. Mo le sili atu ma le afa seneturi, o le eria na nofo ai le faʻamaufaʻailoga na manatu le faʻailoaina, faʻamoemoe e feiloaʻi pea ma ia.
Ua faʻapopoina e Taiwan le nameri
Na afaina i Taiwan, e leʻi maua i fafo atu. Talu mai le 2004, o le manu feʻai e leʻi maua lava i se isi mea. O le manu o se vaega o le nameri puaoa. O tagatanuu moni o Taiwan na manatu o nameri i le lotoifale o ni agaga oo latou tuaa. Afai e i ai se mea moni i le talitonuga, e leai se isi lalolagi lagolago i le taimi nei.
I le faʻamoemoe o le mauaina o Taiwanese nameri, ua faʻapipiʻiina e saienitisi 13,000 infrared mea puʻeata i totonu o latou nofoaga. Mo le 4 tausaga leai se tasi sui o le ituaiga na ulufale i tioata.
Faʻa aloalo Saina
Aapa i le 7 mita le umi. O le sili ona tele o le iʻa iʻa. O auvae o le manu na gaugau i se ituaiga pelu e liliu itu. O sui o ituaiga o meaola na maua i le pito i luga o le Yangtze. O iina na vaʻaia ai le aloalo mulimuli ia Ianuari 2003.
O le foe Saina sa i ai se vafealoaloai ma pailate, ma taʻitaʻia le ituaiga o manu feʻai.
Pyrenean ibex
O le tagata mulimuli na maliu i le 2000. E pei ona taʻu mai e le igoa, o le manu na nonofo i atumauga o Sepania ma Farani. Ua amata i le 80s, naʻo le 14 ibex na iai. O le ituaiga o le muamua na taumafai e toe maua e ala i le faʻavasega. Peitaʻi, o kopi o suʻesuʻega faʻapitoa na vave ona feoti aʻo leʻi oʻo i le matua.
O le mulimuli ibex nofo i luga o le Mauga Perdido. O loʻo i le itu Sipaniolo o le Pyrenees. O nisi zoologists mumusu e manatu le ituaiga ua uma. O le finauga o le faʻafefiloi o toega Pyrenees ma isi ituaiga o fanau moni. O lona uiga, o loʻo matou talanoa e uiga i le leiloa o le mama aʻiaʻi o le faitau aofai o tagata, ae le o lona leiloa.
Dolphin vaitafe o Saina
Nei manu ua lisiina i le tusi uliuli, folafolaina ua mou atu i le 2006. O le toʻatele o tagata na feoti, saisaitia i upega fagota. E oʻo atu i le amataga o le 2000, ua totoe ai ni lumanaʻi vaitafe o Saina e 13. I le faʻaiuga o le 2006, na alu ai le saienitisi mo se faitauga fou, ae latou te leʻi mauaina se manu e tasi.
O le Saina e ese mai isi vaitafe o le vaitafe e lona fusi lalo e pei o se fuʻa. I le umi, o le manu na oʻo atu i le 160 senitimita, o lona mamafa mai le 100 i le 150 kilokalama.
O manu na mou atu i le seneturi talu ai
Palata auro
Ua faʻaigoaina le Auro ona o le lanu o aliʻi o le ituaiga. Na samasama-samasama uma. O fafine o le ituaiga na makaina. O le lautele lanu o le fafine sa latalata i brindle. Tamaʻitaʻi foi eseʻese i le tele, lapoʻa nai lo tama.
O le tamaʻi 'auro sa nofo i le vao vevela o Costa Rica. E tusa ma le 20 tausaga o iloa e tagata le ituaiga lea. Mo le taimi muamua, o le 'auro auro na faʻamatalaina i le 1966. I le 90s, manu ua le toe ola i le natura.
Reobatrachus
O le isi rane ua uma na ola i Ausetalia. O fafo e le manaia, foliga faʻafuaseʻi ma mata lapopoa. Ae o le rheobatrachus sa i ai se loto lelei. Ua folo e le fafine le kaviara, ma amo i le manava pe a ma le 2 vaiaso e aunoa ma le fafagaina. O lea na puipuia e rane le fanau mai osofaʻiga a manu feʻai. Ua taunuʻu le itula, ua fananau mai rane, ua alu atu nai le gutu o le tina.
O le mulimuli rheobatrachus maliu i le 1980.
Tecopa
O le iʻa lea, na faʻamatalaina i le 1948 e Robert Miller. O le ituaiga na faasalalauina ua uma i le 1973. O le muamua aloaʻia aloaʻia lea o le leiloa o le faitau aofaʻi o manu. Ae le i oʻo i lenei, e leʻi i ai le lisi uli.
Tecopa o se tamai iʻa, moni 5-10 senitimita lona umi. O le ituaiga e le o se taua faapisinisi, ae eseese ituaiga o manu.
Cougar i Sasaʻe
O se vaega o le North American cougar. O le faʻataʻitaʻiga mulimuli na fanaina i le 1938. Peitai, na o le senituri nei na manino mai ai. Talu mai le 70s, o le ituaiga na manatu ua lamatia, ma na aloaia na leiloa i le 2011.
O le mea moni, o cougars i sasaʻe e leʻi eseʻese mai itu i sisifo, na ese mai ia latou i latou nofoaga. O le mea lea, afai e amata ona ulufale tagata i sisifo i le teritori o aiga ua leai ni aiga, o le a tupu le lagona e leʻo oʻo mai tagata i isi, ae na faʻaauau pea.
Thylacina
Tusi Uliuli o Manu Manu fai ma sui o le manu feʻai o se taika Tasmania. O le igoa e mafua ona o le i ai o laina faalava i tua o le manu feʻai. E sili atu le pogisa nai lo le leo masani o le ofu mafanafana. I fafo, o le thylacine foliga pei o se luko poʻo se maile.
Faʻatasi ai ma tamaʻi fuimu, o ia le sili ona tele, nofo i Ausetalia. Mo le aufaifaatoaga a le atunuu, o le manufeʻai o se taufaamatau a o osofaia lafumanu. O le mea lea, o le thylacines na fanaina malosi. I le 1888, na faalauiloa ai e le malo Ausetalia se ponesi mo luko uma na fasiotia. O le mulimuli i le natura na fasiotia i le 1930. O ni nai tagata taʻitoʻatasi na nonofo pea i fale o manu, o le mulimuli na maliu i le 1934.
Bubal
Lenei o se antelope Aferika i Matu. O lona mamafa e tusa ma le 200 pauna. O le maualuga o le manu e 120 senitimita. Faʻatasi ai ma le 70-senitimita limasolo foliga foliga.
O le Bubal mulimuli na maliu i le Paris Zoo i le 1923. O manu na fanaina mo aano o manu, paʻu, nifo
Quagga
Ole vaega lea ole Burchell's zebra, na nofo i Aferika, ile itu i saute ole konetineta. O le tua ma le pito i tua o le quagga e faga, pei o isi o se solofanua masani. O le ulu, ua ma le vaega o le tauʻau o le tauʻau sa valusisi i maʻila e pei o na o zebras. O loʻo mulimuli mai e lapoʻa atu nai lo o latou aiga ua oti.
Na suamalie le aano o manufasi ma na malosi le paʻu. O le mea lea, tagata malaga mai Holani amata fanaina zebras. I le latou "fesoasoani" na faʻamamaina le ituaiga i le amataga o le 20 seneturi.
Taika Java
Nofo i le motu o Java. Ole mea lea ole igoa ole tiger fesoasoani. O tagata na sao mai, o tagata tau feʻai i le Java e pei o le Sumatran. Peitaʻi, i meaola ua leiloa, o faʻavalea na maua ai i lalo ifo o le tele o taimi, ma o le lanu e lua lanu paʻu na pogisa.
O le ituaiga na feoti i fafo, aua sa malosi fanaina i tua. Sa filifilia e le 'aufaʻafefe manu faigofie - manu, lea na faʻatamaʻia ai. E le gata i lea, o manoa na fiafia i ai tagata tulimanu o se mafuaʻaga o taua fulufulu. Mo mafuaʻaga lava e tasi, na faʻateʻaina ai le taika a Bali ma Transcaucasian i le lona 20 senituri.
Tarpan
Lenei le tupuga o solofanua. Na nonofo Tarpans i sasaʻe o Europa ma sisifo Lusia. Tusi manu uliuli faʻaopoopoina e se solofanua vaomatua i le 1918. I Lusia, o le solofanua mulimuli na fasiotia i le 1814 i le itulagi o Kaliningrad. Na latou fanaina solofanua, aua na latou 'aʻai vao mago na seleseleina i sitepu. Sa latou moaina mo lafumanu. A faʻaaoga e solofanua feʻai na meaʻai, na matelaina solofanua masani.
Tarpans na vave ma laiti. Vaega o le faitau aofai o tagata "lesitala" i Siberia. O nisi o meaola ua uma ona tausia. I luga o faʻavae o ia tagata taʻitoʻatasi, o solofanua e pei o tarpan na fanafanau i Belarus. Peitai, latou te le o genetically tutusa ma o latou tuaa.
Guadalupe caracara
O le igoa e atagia ai le mea e nofo ai le manulele. Sa nofo o ia i le motu o Guadalupe. Lenei o le teritori o Mekisiko. O le mulimuli taʻua o se caracar ola na tusia i le 1903.
O le Karakars sa falconry ma sa i ai se leaga igoa. Sa le fiafia tagata i na manu feʻai lelei, na osofai manu, ma fasioti mo le fiafia. Na faʻatamaia e Karakars o latou lava aiga ma tamaʻi moa, pe afai latou te vaivai. O le taimi lava na maua ai e le aufaifaʻatoʻaga ia vailaʻau, na amata loa ona latou faʻateʻaina le falconry.
Kenai luko
O ia o le sili ona tele i totonu o luko arctic. O le maualuga o le manu i le mamae ua sili atu 110 senitimita. O sea luko e mafai ona lofituina se eli, ma na ia faia. O sui o le ituaiga Kenai na sailia foi isi manu lapopoʻa.
O luko Kenai sa nonofo i le talafatai o Kanata. O le sui mulimuli o le ituaiga na vaʻaia iina i le 1910. Na fasiotia le luko, pei o isi. O Kenai o le au faʻataʻitaʻi o loʻo avea ma mausa le tuli manu.
Steppe kangaroo rat
O le tagata mulimuli na maliu i le 1930. O le manu sa sili ona laʻititi i totonu o le marsupial, na nofo i Ausetalia. A leai, e taʻua lea manu o le kangaroo.
O le rat steppe na maliu i fafo e aunoa ma le faʻalavelave a le tagata. Sa faamautu ia manu i nofoaga taumamao, ma faigata ona maua. O ituaiga e le mafai ona tatali le suiga o le tau ma osofaiga a manu feʻai.
Carrot sega
Na o le pau lea o le sega o loʻo faʻatumu i North America. I le amataga o le seneturi talu ai, o le manulele na folafolaina o se fili o fualaʻau laau iina. O le sega na aina le seleselega. Toaga amata fana. E le gata i lea, o nofoaga faʻanatura o manulele na faʻaleagaina. Ae maise lava, e fiafia ia manu i nofoaga taufusi ma papaʻu vaʻalele laʻau.
O le parrot mulimuli a Caroline na maliu i le 1918. O tino o sui o le lalolagi ua mou atu o emerald lanumeamata. I le ua, na suia le lanu i le samasama. O le manulele sa i ai moli ma mumu mumu i lona ulu.
Manu na faʻamamaina i luma o le amataga o le 20 seneturi
Falkland fox
I Falkland Islands, na o le pau lea o le laueleele-faʻavae manuʻa. Tusi Uliuli o Manu Manu faamatala na feʻati le alope pei o maile. O le manu na i ai se lautele lautele gaugā, laiti taliga. Sa i ai ni papaʻe papaʻe i le siʻu ma isu o le alope. O le manava o le manufeʻai sa malamalama foi, ma o le papatua ma itu e mumu-enaena.
O le Falkland fox na fasiotia e se tamaloa. I le 1860s, sa folau atu ai le au faomea mai Sikotilani i atumotu ma amata ai ona tausi lafu. Ua amata ona tuli latou e alope e aunoa ma le fefefe i tagata, aua o manu feai muamua e leai ni o latou fili masani i motu. Na tauimasui e le aufaifaatoʻaga a latou lafumanu i le fasiotia o le pepelo mulimuli i le 1876.
Kangaroo uumi umi
Na ia iloa ese lava o ia mai le mumu lapoʻa kangaroo, lea na avea ma faʻailoga o Ausetalia, i taliga umi, tuputupu aʻe maualuga faʻatasi ai ma le paeee ma paeee.
O le manu na nonofo i sautesasae o Ausetalia. O le faʻataʻitaʻiga mulimuli na faia i le 1889.
Luko Ezo
Sa nofo i Iapani. I fafo atu o ona tuaoi, e masani ona taua o le hokkaido. Talanoaina, o a manu i le Tusi Uliuli i totonu o luko feoti, latou e foliga tutusa ma onapo nei Europa tagata, saienitisi manatuaina lelei ezo. O nei manuki sa i ai foi le masani tino, ma o le maualuga na tutusa - 110-130 senitimita.
O le ezo mulimuli na maliu i le 1889. Na fana le luko ma maua ai le faʻailoga mai le setete. Ma na lagolagoina e le pulega le faʻatoʻaga, puipuia povi mai osofaʻiga a efuefu 'au.
Ua leai se moe
Oti i le ogatotonu o le 19 seneturi. Na salalau i Atelani. Sa nonofo i le itu i matu, na iloga le tali i lona mafanafana. Mo ia lava, na faʻaumatia le manulele. O le fulufulu na aveese mai na faʻaaogaina mo le gaosia o aluga.
O le loonoa leai ni apaʻau na faʻaigoa ona o lona underdeveloped vaʻalele lala. Sa le mafai ona latou siʻi aʻe se manu tele i le ea. Na faʻafaigofie ai ona sailia tulimanu o le ituaiga.
Leona liona
O le mulimuli na paʻu i le faʻaiuga o le 19 seneturi. O ituaiga na nonofo latalata i le Cape Peninsula, i saute o Aferika. A naʻo le ulu o leona liona e iai le mane i lona ulu, o lona uiga o mea uma lava i leona liona na ufiufi uma le fatafata ma le manava. O le isi eseʻesega i le ituaiga o le uliuli tumutumu o taliga.
O le au faipule mai Holani ma Egelani na nonofo i Aferika e leʻi malamalama i vaega o leona, na latou fasiotia tagata uma ma le le faaituʻau. O Kapsky, o se aupito laʻititi, na paʻu i ni nai tausaga talu ai.
Laumei lapopoʻa laumei
O le tagata mulimuli na maliu i le 1840. E manino lava e leʻi ola le manu se ata Tusi manu uliuli faʻamatalaina o le lapoʻa laumei na faʻatamaia i Reunion. O se motu i le Vasa Initia.
O manu lemu e ova atu i le mita le umi na le fefefe i tagata. Mo se taimi umi latou te leʻi i ai i le motu. Ina ua faʻamautuina le Faʻatasiga, na amata loa ona latou faʻaumatia laumei, fafaga a latou lava aano ma fafagaina lafumanu, mo se faʻataʻitaʻiga, puaa.
Kioea
Na fano le manulele i le 1859. O le ituaiga na o ni nai numera i luma o le mauaina o Hawaii e Europa, le mea na nofo ai. O le faitau aofai o tagata o atumotu e leʻi iloa le i ai o le kioea. Na taunuʻu atu papalagi mauaina le manulele.
I le iloaina ai e moni lava e tele taseni kyoeas i luga o atumotu, na le mafai e le au nofoia ona faʻasaoina le ituaiga ma latou te le o iloa le mafuaʻaga mo lona mouʻesea.
Talu mai le seneturi lona 16, o le manulele o le dodo, o le taamilosaga, o le Mauritian forelock parrot, o le gazelle mumu, o le Madagascar pygmy hippopotamus, ua mou, peseina i fuaiupu ma tala fatu. Ua taʻua e saienitisi e 27 afe ituaiga o meaola ua mou atu i tausaga uma i na o laueleele vevela. E manino lava, i seneturi ua mavae, o le fua faatatau o le faʻaumatiaga sa faʻaititia.
I le silia ma le 5 seneturi, 830 igoa o tagata ola ua mouʻesea. Afai e te faʻateleina le 27 afe i le 500, e sili atu ma le 13 miliona oe. Leai se Tusi Uli e toe lava ii. I le taimi nei, o le lolomiga o loʻo iai uma ituaiga ua mou atu, faʻafouina, pei o le Red Volume, i le 10 tausaga.
