I Ausetalia, 93% o amphibians, 90% o iʻa, 89% o mea fetolofi ma le 83% o meaola e faasusu e le afaina. Latou te le maua i fafo atu o le atunuʻu tele. O tuusaunoaga o mataupu o le teuina o Ausetalia manu i pa manu, aquariums, pei o fagafao.
O lo latou tulaga ese e mafua mai i le vave vavaeeseina o le atunuʻu mai le tina laueleele. E le o se mea lilo o lalolagi uma o le paneta sa avea ma tasi Gondwana. Ona o le gaioi o papatusi lithospheric, vaeluaina ia latou, na vavae ese teritori. O le ala lea na aliali mai ai konetineta o onapo nei.
Talu ai ona o Ausetalia na vavaeʻese, e pei ona taʻua, i le tafa o ata o le taimi, o le taimi na olaola ai marsupial ma lalo mamalia na ola. Tatou amata ia tatou iloiloga ma latou.
Marsupial o Ausetalia
Marsupialmanu o Ausetaliae iloga ile iai o le paʻu gaugau ile manava. O ie e fausia ai se ituaiga taga. O fafine e iai nipples i totonu. I aso tuai, sa talitonu saienitisi o tamaʻi marsupial na atiaʻe i latou, pei o apu i lala.
O le mea moni, o le fanau matua i totonu o le manava, ae na fanau mai vave. O se ato e avea o se falemaʻi. I totonu o, manu, vaʻai i latou vaʻai, amata ona faʻalogo, soʻona ulu i fulufulu mamoe.
Quokka
Susulumalo manu o Ausetaliama lau ataata. Ua faʻasaga i luga tulimanu o le gutu o le quokka. O nifo i luma e pipii teisi. E foliga mai o loʻo e vaʻai i se isumu lapoʻa. Ae ui i lea, zoologists faʻatatauina le manu i le kangaroo oka. Faʻatusatusa i mea masani, o le quokka o se tamaʻi meaola, o lona mamafa e tusa ma le 3.5 kilokalama.
O Quokkas e nonofo i motu latalata i le konetineta, ae le o Ausetalia lava. I luga o le laueleele tele, o manu 'ataʻata e faʻatamaia e maile, pusi ma alope e aumaia e tagata nonofo.
O le fausaga o le gutu foliga mai o se ataata i foliga o le quokka
Kangaroo masani
Ina ua vaai James Cook i le kangaroo, na filifili le tagata malaga o loo i ona luma se manu e lua ona ulu. Na oso mai i fafo le tamaʻi tamaʻi taga mai le ato a le manu feʻai. Latou te leʻi o mai ma se igoa fou mo le manu. O tagata Aborigines i le lotoifale na taʻua le foafoaga matagofie "kanguruu". O Europa na latou suia teisi.
E leai ni manu feʻai i Ausetalia. Peitai, e le o lona uiga o manu o le konetineta e le afaina. Kangaroos, mo se faʻataʻitaʻiga, kiki ma sasa solofanua. O mataupu ua maliliu mai le lavea faafuaseʻi o le tina ua faamaumauina. O vae i luma o le kangaroo e pupuu ma vaivai, ae o vae i tua e osooso, malosi.
Koala
Nofo i sasaʻe ma saute o Ausetalia. Na latou feiloaʻi foʻi i sisifo, ae na faʻaumatia. O tuaa o koala na feoti ona o se filifiliga masani. Pe tusa o le 30 miliona tausaga talu ai, sa nonofo ai le kopi o le fale faʻaonapo nei, ae 28 taimi sili atu ai. I le gasologa o filifiliga masani, na amata ona laʻititi le ituaiga.
O koalas i ona po nei e le sili atu i le 70 senitimita le maualuga, ae o le mamafa e 10 kilokalama. E le gata i lea, o tama e 2 taimi lapoʻa nai lo fafine.
Koalas e i ai se papillary mamanu luga oo latou tamatamaivae. Marsupial tuua faʻailoga e pei o manuki ma tagata. O isi manu e leai se papillary mamanu. Talu ai o le koala o le sili ona faigofie tina, o le i ai o se evolusione uiga o se mea lilo i saienitisi.
O Koala e iai ona tamatamaʻilima e tai tutusa ma le tagata
Wallaby
Auai i le vaega a le kangaroo. I le auala, e aofia ai 69 ituaiga o manu. Naʻo le toʻatasi o latou, taʻua o le masani, -Faailoga Ausetalia. Manue le o se faʻailoga a le setete. O le faʻailoga e sili atu ona fesoʻotaʻi i le militeli ma taʻaloga malae. Lava e manatua ai le kangaroo fusu i mumu totigilima.
Na muamua faʻailoaina luga o fuselages o a latou vaʻalele e pailate Ausetalia. Na tupu i le 1941. Ina ua maeʻa le faʻailoga amata ona faʻaaogaina i taʻaloga taʻaloga.
E le foliga valea Valabi ma taʻalo o ni tagata tino ese. I le maualuga, o le manu e le sili atu i le 70 senitimita, ma le mamafa e le sili atu i le 20 kilokalama. E tusa ai, o le wallaby o se feololo lapoʻa kangaroo.
E 15 fesoasoani. O le toʻatele oi latou ua lata ina mou atu. Mo se faʻataʻitaʻiga, o loʻo tumau pea i luga ole paʻu e valivali i luga ole sisifo o Ausetalia.
Wallaby "fesoʻotaʻi" i kangaroo, na o le laʻititi
Wombat
I fafo e pei o se tamaʻi oso tama. Lona diminutiveness e aiga. Sui o se tasi o le tolu ituaiga o manava aulia le umi o 120 senitimita ma mamafa 45 kilo. Neimarsupial manu o Ausetaliapuupuu, ia malosi vae ma maʻaʻoa tetele. E fesoasoani lea e eli le eleele. I le taimi lava e tasi, o aiga vavalalata o koalas manava manaʻo faʻaalu taimi i totonu o laʻau.
Faʻatasi ai ma meaola mamalia o loʻo feoaʻi, o maʻoti e sili ona tele. E tetele foi auala o lalo o le eleele. E oʻo lava i tagata e aʻea i latou. O i latou foi o le autu fili o le manava.
Marsupial lua tanu latalata i faʻatoʻaga. O taifau Dingo e o atu i le manu ma povi. Faʻaleagaina "faʻatonu", tagata puipuia lafumanu mai manu feʻai. E lima ituaiga o manava ua uma ona faʻaumatia. O le isi ua latalata i le oti.
Wombat marsupial rodent o Ausetalia
Marsupial lele lele
E leai se faiā ma squirrels, ae i ai mea i fafo atu tutusa, aemaise le tele o manu, a latou faiga o le osooso i le va o laʻau. I luga ia latou, o le lele squirrel mafai ona vaʻaia i vaomatua o matu ma sasaʻe o Ausetalia. E ola ia manu i luga o laau o le eucalyptus. O le vaʻalele lele a Marsupial e feosofi i le va o latou lala, oʻo atu i le 150 mita faʻasolosolo.
Lele lele -meaola faʻatamaia i Ausetalia, pei o isi marsupial, e le maua i fafo atu o ia. O manu e ola i le po. Latou teuina lafu o 15-30 tagata.
Tuuina atu le laʻititi o lele lele, o a latou tama vave faia e toetoe lava le vaʻaia, o le mamafa e tusa ma le 0.19 kalama. Pepe aapa i le mamafa o le tele kalama ina ua mavae 2 masina o le i ai i le tina tina.
Tiapani temoni
Tasi o manu feʻai e seasea mauaAusetalia. Manu manaiamaua se ulu absurdly tele. Lenei faʻateleina le 'utaina malosiʻaga i le iunite o le tino mamafa. Tiapani temoni e oo lava i meaai mama i mailei. I le taimi lava e tasi, o manu e mamafa le sili atu ma le 12 kilokalama, ma i le umi e seasea sili atu i le 70 senitimita.
O le mafiafia o le tino o le Tasmania tiapolo foliga faigata. Peitai, o le marsupial e gaioi, fetuutuunai, aʻe i laau atoatoa. Mai o latou lala, e masani ona faʻatopetope mai manu feʻai. O gata ia, iniseti, e oʻo foʻi i ni kangaroo laiti.
E puʻe foi e le tiapolo manu. O le manufeʻai na te 'aʻai tagata afaina, pei ona latou fai mai, ma gaglets, e oʻo lava i le faʻaluina o fulufulu mamoe, fulufulu ma ponaivi.
O le Tasmanian tiapolo maua lona igoa mai le leo na ia faia
Bandicoot
I fafo e pei o se iole taliga. O le gutu o le manu e tafe, umi. O le marsupial mamafa e tusa ma le 2.5 kilokalama ma aapa 50 senitimita le umi. O le bandicoot tausia lona tele i le 'ai uma manu ma laʻau meaʻai.
Bandicoots e taʻua i nisi taimi o faʻailoga tetele. E 21 ituaiga o ia mea i le aiga. O le 24, ae o le 3 na mou atu. O nai isi o loʻo latalata i le faʻatafunaina. Ma le isi, Ausetalia bandicoots e le aiga o Initia bandicoots. O le mulimuli aofia i rodents. O manu Ausetalia o vaega ia o le aiga faʻaipoipo.
O vasega Ausetalia e vaevaeina i vasega e 5. O manu feai nei ma ato, moles, anteater, luko, urosa. O igoa na ave iai latou e papalagi, faʻatusatusa i latou ma manu latou te iloa. O le mea moni, i totonu o le marsupial e leai ni urosa, leai ni luko, leai ni moles.
Monotremes o Ausetalia
O le igoa aiga e mafua i le anatomical fausaga. O le manava ma le urogenital sinus protrude i totonu o le cloaca, pei o manu. Monotremes e oʻo foi ona faʻataʻatia fuamoa, ae auai i meaola e faasusu.
Nei o lemanu e nonofo i Ausetalia... Na latou aliali mai luga o le paneta tusa o le 110 miliona tausaga talu ai. Dinosaurs ua uma ona leai. Monotremes na muamua nofoia se avanoa gaogao.
Platypus
Ua ata ata o Ausetaliadetachment o monotremes e vaguely tutusa ma beavers. Ma i le faʻaiuga o le seneturi lona 17, na filifili ai le au faʻalelalolagi Igilisi. Ina ua maua le paʻu o le platypus mai Ausetalia, na latou filifili ai i luma o latou, e pei ona latou fai mai nei, o se pepelo. George Shaw na faʻamaonia le faʻafeagai. O le natura na puʻeina se pia ma se isu mai le pato i le natura.
O le platypus ei ai webbing i luga o ona vae. Faasalalau latou, aau le manu. O le pikiina i luga o le membrane, e tosoina e le manu ona matiuʻu, eli lelei pu. O le malosi o vae mulimuli o le tasi-pasi mo le "suotosina" o le fanua e le lava. O vae lona lua e faʻatoʻa aoga pe a savali ma aau, e pei o le siusiu o le siʻusiʻu.
Se mea i le va o le porcupine ma le hedgehog. Lenei e i fafo. O le mea moni, o le ituaiga e le fesoʻotaʻi ma le echidna. E le pei o hedgehogs ma porcupines, e leai ni ona nifo. O le tamaʻi gutu o loʻo i le pito o le umi, manifinifi faʻaputuputu o le monotreamer. E toʻesea mai le gutu le laulaufaiva umi. Lenei o le echidna e pei o se anteater ma e 'ai foi i le hymenoptera.
O matiu uumi o loʻo tu i luma o vae o le echidna. O manu, pei o lapisi, e le eliina le lalolagi. O matiu e manaʻomia e faʻatamaʻiaina ai tumutumu, maupuʻupu vaʻa. Ua osofaʻia i latou e echidnas o lua ituaiga. O le lona tolu na mou atu, talu mai le 180 miliona tausaga talu ai.
Pipi a Ausetalia
E tele naua peʻa i Ausetalia na faʻalauiloa e le pulega se setete o faʻalavelave faʻafuaseʻi i le 2016 ina ua oʻo mai ni maʻa i Batmans Bay. O le taulaga malolo o le atunuu. Ona o le osofaʻiga o peʻa, o auala ma matafaga na ufitia i lalo, na i ai le paʻu o le eletise.
O le iʻuga, o tau o meatotino na paʻu i le nofoaga. Sa fefefe tagata faimalaga e le gata i le aofai o manu, ae faapea foi le lapopoʻa. Ole pate a Ausetalia e pito tele i le lalolagi ma lona apaʻau e tasi ma le afa mita ma le mamafa e tusa ma le kilokalama.
Faʻalofanua lele
Ua faʻatusatusa i latou ma alope ona o latou mumu mumu, maʻi maʻi ma lapoʻa lapopoʻa. I le uumi, peʻa e aapa i le 40 senitimita. O alope lele e naʻo fualaʻau ma fualaʻau e fagaina ai. O isumu pei o sua o fualaʻau. Ua feanu e manu le aano na mamago.
O alope lele e ola i le po. Ma, talu ai "lolovaia" Batmans Bay, o manu foi sa le faatagaina tagata e momoe. O peʻa Ausetalia, e le pei o peʻa moni, e leai ni "mea faigaluega" e faʻaleagaina. I le vanimonimo, alope e faʻatulagaina auala.
Fuafua Ausetalia
Laumei ua-ua
Faatasi ai ma le atigi 30-centimita, o le laumei ei ai le ua ufiufi ma tubercles o le tutusa lava umi. O le ulu i le iʻuga e foliga mai e laʻititi, gata. Gata ma masaniga. Na puea le laumei a Ausetalia i le afaina o latou ua, u u tagata solitulafono, e ui e le oona.
Laumei ua-ua -manu o natura eria o Ausetaliatu i totonu o le konetineta ma luga o motu lata ane. O le meaola a le meaola e faʻalauteleina tele i tua. E mafai ona teuina meaola i totonu o se pusa vai. Peitaʻi, e manaʻomia le avanoa i laumei uumi ua. O le aofaʻi aupito maualalo o le pusa tisa mo le tagata e toatasi o le 300 lita.
Lili o gata a Ausetalia
E masani ona leai ni o latou vae poʻo ua le lava le atinaʻe. O vae nei e masani ona puʻupuʻu e faʻaaoga mo le savali ma e naʻo le 2-3 tamaʻivae. O manu o le kulupu e ese mai i gata i le leai o ni pu pu. A leai, e le mafai ona e taʻuina mai i le taimi nei pe e te vaʻai i se pili pe leai.
E 8 ituaiga o gata i Ausetalia. Uma 'eli, o lona uiga, taʻitaʻia se anufe-pei o le olaga olaga. I fafo, o manu foi foliga pei o lapopoʻa tele.
Leitu laau Ausetalia
Latou te nonofo i laau. O lea le igoa. O le manu e faʻatamaʻi, e oʻo atu i le 35 senitimita lona umi. O le tasi vaetolu o latou i luga o le siʻusiʻu. O le pili e tusa ma le 80 kalama lona mamafa. E enaena le tua o le pili. Lenei faʻatagaina oe e ufimata i luga o lala. E lanu efuefu itu ma manava o le pili.
Gecko siʻusiʻu gaʻo
Valu senitimita fausiaina, valiina i moli-enaena tone ma teuteuina i moli malamalama. O le paʻu e i ai pulumu ma foliga talatala. O le siʻusiʻu o le gecko e puʻupuʻu nai lo le tino, tino i lalo ma faʻasino i le pito.
O le olaga gaoi-siʻusiʻu gecko o le terasitila. O le lanu o le manu e fesoasoani e lafi i totonu o maʻa. O le manu vaʻai e filifilia maʻa eseʻese i lanu mafanafana e pei o maʻa maʻa maʻa.
Manu tetele
Latou te matua tetele e le tele i le umi ae o le lautele. O le tino o se manu e masani ona mafiafia ma malosi. O le umi o pili tele o 30-50 senitimita. O le siʻusiʻu aveina tusa o le kuata o latou.
O nisi ituaiga e puʻupuʻu foʻi. O se faʻataʻitaʻiga o le paʻu siʻusiʻu puʻupuʻu. E tusa ai, lapisi lizards o le lautele igoa mo le ituaiga o Ausetalia manu fetolofi.
O le laʻititi i totonu o tagata maualuluga o le 10-centimeter Adelaide pili. O le lapoʻa i le ituaiga o le lanumoana-tongued skink, e oʻo atu i le 80 senitimita le umi.
Gata uliuli
Lua mita le faʻamaʻiAusetalia. E uiga i manue mafai ona tatou faʻapea e paee ma malosi. Naʻo le itu i tua ma le itu o itu e uli i gata. O le pito i lalo o manu e mumu. O le lanu lea o una faʻamalieina, e faʻatusa lelei.
O gata uli -manu matautia o Ausetaliai ai nifo oona. E toʻalua ia, ae naʻo le toʻatasi na te faʻatinoina le gaioiga. O le lona lua o se uili uila i le tulaga o le leiloa poʻo le faʻaleagaina o le muamua.
O le gata feʻai e pei o le Viper
O le meaolaola e faʻataʻitaʻia foliga vaaia ma amioga a le gata uogo, peitaʻi o nisi taimi e oona ai. O le manu e nofo i le togavao moega, leiloa i totonu o laʻau ma mutia. I le lapoʻa, o le gata uogo pei o le reptile e tutusa ma le prototype, e le sili atu i le mita, ma masani ona faʻalauteleina na o le 70 senitimita.
Manu felelei o Ausetalia
E tusa ma le 850 ituaiga o manulele i luga o le konetineta, 350 o ia mea e ono aafia ai. Ole eseʻesega o manulele faʻailoa mai le tamaoaiga o le natura o le konetineta ma molimauina i le maualalo numera o manuki i Ausetalia. E oʻo foʻi i le taʻifau o le taʻifau e le faʻapitonuʻu O le manu na aumaia i le laueleele tele e le Austronesians. Ua latou fefaʻatauaʻi ma Ausetalia talu mai le 3000 TLM.
Emu
E oʻo atu i le 170 senitimita lona maualuga, o lona mamafa e ova atu i le 50 kilokalama. Faatasi ai ma lenei mamafa, e le mafai ona lele le manulele. O fulufulu matala tele ma le auivi e leʻi atinaeina e le faʻatagaina foi lenei. Ae emus tamoʻe lelei, atiina ae se saoasaoa o 60-70 kilomita i le itula.
E iloa lelei e le ostrich mea o loʻo siʻosiʻomia pei ona manino mai aʻo ia tu aʻe. O sitepu taʻitasi e tutusa le umi i le 3 mita. Emu - e le gatalapopoʻa manu Ausetaliaae faʻapea foi ma le manulele lona lua sili ona tele i le lalolagi. O le siamupini e o le ostrich foi, ae o Aferika.
Laʻau lapopoʻa
Le maua i fafo atu o Ausetalia. E tusa ma le 10 ituaiga o Bigfoot i luga o le konetineta. Shrub o le sili ona tele. O le manu e leai sona ulu ma lona paʻu mumu. E i ai le fulu samasama i le ua. O le tino e ufiufi i fulufulu enaena-uliuli fulufulu. O le umi mai le ulu i le iʻu e le sili atu 85 senitimita.
E fefiloi meaʻai a Bigfoot. E fulufulu i le eleele. O isi taimi e 'aʻai e le manulele fatu ma fualaʻau, ma o isi taimi e leai ni invertebrates.
Pato Ausetalia
O le manu e 40 senitimita lona umi ma o lona mamafa e tusa ma le kilokalama. O le fulufulu e i ai lona gutu lanumoana, uliuli ulu ma le siusiu, ma se tino enaena. O le pato papaʻe e ulu i moa, o se pato.
Faatasi ai ma ona aiga, na ia tu i fafo mo lona filemu, alofa o le tuuatoatasi. I lafumamoe, Ausetalia Paʻepaʻe White-ulu Duck faʻaputuputu na o le taimi o le fanafānauga vaitau.
O le pato Ausetalia e afaina i nai numera. O le mea lea o le ituaiga ua manatu ua lamatia. O le manulele e le o aofia i le Tusi Mumu, ae o loʻo i lalo o le vaʻavaʻaiga a Zoologists.
Magellanic Penguin
Tauamiotonuina le igoa, i le maualuga e le sili atu 30 senitimita. O le tele o le manu lele e 1-1.2 kilokalama. O le isi itu iloga o le fua faʻapipiʻi lanumoana lanumoana.
O tamaʻi penguins e lalafi, lalafi i pu, tuli iʻa i le po. Shellfish ma crustaceans o loʻo i luga foi o manu meaʻai. I le ala, e 13 ituaiga o penguins i Ausetalia. Aafia i le latalata i le laueleele tele i le Pole i Saute. O se nofoaga e sili ona fiafia i ai mo penguins. E iai foʻi ituaiga o meaola e nonofo i le equator, ae leai se mea i le itulagi i matu.
Royal albatross
O le manu lele tele. O le fulufulu tasi o le umi-ate. O le tausaga o le manu e gata i le lona sefulu sefulu tausaga.
E tusa ma le 8 kilokalama le mamafa o le albatross a le tupu. O le umi o le manulele e 120 senitimita. O le apaau apaau fulufulu sili atu 3 mita.
Pelican Ausetalia
O le umi o le manu e sili atu i le 2 mita. O le mamafa o le manulele e 8 kilo. O le apaau e sili atu i le 3 mita. E uliuli ma paʻepaʻe le fulufulu. O le piniki piniki tu i fafo ma se eseesega talaʻaga. E lapoʻa. E i ai le laina fulufulu faʻamatala i le va o le gutu ma mata. Tasi maua le manatu o le manulele o loʻo fai ona matatioata.
E 'aina e tamaʻi pelikani a Ausetalia tamaʻi iʻa, e oʻo atu i le 9 kilokalama i le aso.
Paʻu
I luga o le ulu e lua fulu e pei o nifo. Mo lenei, le igoa o le manulele o le heron aiga le povi vai. Pei o isi leo oona, e mafai ona oso mai ni leo e tatoso mai le fatu, e faʻamaeʻaina ai le igoa ole ituaiga.
Le paʻu laʻitiiti i luga o le konetineta. E nofoia ituaiga o tanifa e 18 ituaiga.
Hawk enaena a Ausetalia
O lona mamafa e tusa ma le 400 kalama ma oʻo atu i le 55 senitimita le umi. E ui i le igoa, o le manu e maua i fafo atu o le konetineta, mo se faʻataʻitaʻiga, i New Guinea.
O le enaena enaena e faʻaigoa mo ona fua o le chestnut. E efuefu le ulu o le manu.
Polouli uliuli
O le manatu o le tino o le oreva e fesoʻotaʻi i le ulu o le sega. E uliuli le manulele ma ona alafau mumu. I luga o le ulu o loʻo i ai le uiga tele o le pipiʻi.
I le faʻatagataotauaina, o pusi uliuli e seasea taofia ona o meaʻai taugofie. Auauna le nati laau nati. E taugata ma faigata ona maua le oloa i fafo atu o Ausetalia.
Iniseti Ausetalia
E lauiloa le konetineta ona iniseti lapoʻa ma matautia. I fafo atu o Ausetalia, naʻo le 10% o latou e maua. O isi o loʻo afaina.
Cockroaches rhino
O le iniseti fuaina 35 kalama ma aapa i le 10 senitimita le umi. I fafo, o le manu e tali tutusa ma le pili. O le atigi manu o burgundy. E le pei o le tele o cockroaches, o le rhino e leai ni apaʻau.
O sui o ituaiga meaola e naʻo North Kuiniselani e maua ai. O loʻo nonofo faʻatasi ma ana togavao, lafi i le moega o laupepa poʻo le tanu o pu i le oneone.
Huntsman
O le apogaleveleve. E foliga taufaafefe, ae aoga. E i ai foi i le manu se apogaleveleve oona. O le mea lea, onosaʻi Ausetalia i le fiafia a le Huntsman mo taʻavale. E masani ona aʻe le apogaleveleve i totonu o taʻavale. Mo turisi, feiloaʻi ma se manu i totonu o se taʻavale o se mea faʻateʻia.
A faʻalauteleina e le tulimanu ona vae, o le manu e tusa ma le 30 senitimita lona umi. I lenei tulaga, o le umi o le tino e tutusa ma le 10.
Iʻa o Ausetalia
E tele foʻi ituaiga faʻamaʻi i totonu o iʻa a Ausetalia. Faatasi ai ma i latou ou te filifilia toatasi 7 ae maise lava mea le masani ai.
Se mataua
O lenei iʻa e maua latalata i Tasmania. E loloto le manu. E sau i le isi itu o le upega ma ula ma paa. O le iʻa e 'aʻai ma seasea, puipuia. I fafo, o le tagata o loʻo loloto e pei o se sieli, e leai se foliga, paʻepaʻe, ma se isu e pei o se isu, o se lauiloa auvae gaugau, e pei o laugutu tucked fafo.
O le mataua e leai ni una ma paʻu e toetoe lava a toesea. O le umi o le manu e 70 senitimita. O le manu matua e tusa ma le 10 kilokalama le mamafa.
Pepe kapeti malie
Faʻatasi ai ma malie, o le pepe 90-centimeter lenei. O le kapeti iʻa e faʻaigoa aua e faʻafefeteina lona tino. E gaoa, lanu i lanu enaena. Lea e faʻatagaina ai le manu ona se i totonu o maʻa maʻaʻau lalo. O le nofo i le pito i lalo, o le puaʻa malie e ai i invertebrates. O isi taimi paʻu iʻa oso i luga o le "laulau".
Handfish
Ua taʻua e tagata o ia o le iʻa tamoe. Naʻo le talafatai o Tasmania na maua i le 2000. O le ituaiga e laʻititi i numera, lisiina i le International Red Book. Ua faaigoa se iʻa tamoe aua e le aau. O le manu e tamoʻe i le pito i lalo luga o mana, pei o paw-pei fins.
Foa-filifili
O le sami lea. E ufiufiina i mea malūlū. Na latou felueaʻi i le āu, pei o limulimu. Ua lafi le manu ia te ia, aua e le mafai ona aau. Pau lava le olataga mai manu feʻai o le leiloa i vao. O le umi o le lapisi-piki e tusa ma le 30 senitimita. E ese le seeva mai isi iʻa e le gata i ona foliga vaaia, ae faʻapea foi i le i ai o le ua.
Naifi Knight
E le sili atu i le 15 senitimita lona umi ma o se meaola ola. O le tino o se tasi e nofo i Ausetalia vai e lautele ma ufiufiina i fua o le carapace. Mo latou, o le manu na igoa igoa o le Knight.
I totonu o Lusia, o le iʻa a le fitafita e masani ona taʻua o le paina paina. O le manu e teu i totonu o falemaʻau, talisapaia e le gata mo ona foliga vaaia foliga ese, ae faʻapea foi mo lona filemu.
Pegasus
O le itu o le iʻa ua i ai laina puipuia. I le va oi latou o malamalama pupula. E lautele ia lauulu ma tuueseese. A leai, o le vaʻaia o iʻa e tali tutusa ma foliga o sami. Ma o fegalegaleaiga ma le pegasus mai talatuu e fananau mai.
I le sami, Pegasus manu o Ausetalia fafagaina crustaceans, ola i le loloto o le 100 mita. O le ituaiga e laʻititi i numera ma le lelei suʻesuʻega.
I le aotelega, 200,000 manu ituaiga ola i le konetineta. Mai i latou ia, e 13 na aumai mai isi atunuʻu. E manaia lava o le ofutau o le atunuʻu na atiaʻe i fafo atu o ona tuaoi. O le filifiliga muamua na tuuina mai i le 1908 e Edward the Seventh.
Na filifili e le tupu o Egelani lena meai le ofutau o Ausetalia o le 'amanu.O le renani e lele i le tasi itu, ma le kangaroo i le isi itu. O i latou ua taua o faʻailoga iloga o le konetineta.
