Ibis paia - o se manulele paʻepaʻe pupula ma lona ulu uliuli ma le ua, uliuli vae ma vae. O apaʻepaʻe papaʻe ua faʻatafafoaina i pito uliuli. E maua i soʻo se nofoaga matala, mai vao susu i fanua faʻatoʻaga ma fanua faʻapipiʻi. Muamua faʻatapulaʻaina i lalo Sahara Aferika, ae o lea ua nofo i Europa e vao vao i Farani, Italia ma Sepania.
Amataga o le ituaiga ma faʻamatalaga
Ata: Ibis Paia
O tapu paia e masani ma tele i lalo o Sahara Aferika ma sautesasae o Iraq. I Sepania, Italia, Farani ma le Canary Islands, o le faitau aofai o tagata na aliali mai na sosola ese mai le faatagataotauaina ma amata ona toe fanafanau manuia iina.
Mea moni manaia: I totonu o Aikupito anamua, o le tapu ibis sa tapuaʻia o le atua Thoth, ma sa tatau ona ia puipuia le atunuʻu mai faʻamaʻi ma gata. O manulele e masani ona fafagaina ona tanu ai lea ma le farao.
Uma gaioiga o le tapu ibises e fesoʻotaʻi ma le sola ese mai le Zoos. I Italia, na fafagaina i latou i le pito i luga o Po Valley (Piedmont) talu mai le 1989, ina ua sosola ese mai le fale manu latalata i Turin. I le 2000, sa i ai 26 paga ma tusa ma le 100 tagata taʻitasi. I le 2003, sa matauina le faʻateleina i seisi nofoaga i le nofoaga lava e tasi, atonu e oʻo atu i le 25-30 paga, ma le tele o isi paga na maua i le kolone lona tolu i le 2004.
Vitio: Ibis Paia
I Sisifo o Farani, ina ua uma ona faaulufale mai manu felelei e 20 mai Kenya, e le i umi ae faatuina se kolone i le Branferu Zoological Garden i le itu i saute o Brittany. I le 1990, e 150 ulugaliʻi i le fale manu. O tamaiti na tuua na o latou felelei saoloto ma vave ona siitia i fafo o le fale manu, e masani ona asiasi atu i laufanua vailaloa, faʻapena foi ma le feoaʻi i le selau o kilomita i le talafatai o Atelani.
O le faʻateleina o meaola i le vao na muamua faʻailoa i le 1993 uma i Golf du Morbihan, 25 km mai le nofoaga na toe siitia ai, ma i Lac de Grand Lew, 70 km. E leʻi tupu le faʻatoʻaga i Branfer Zoo talu mai le 1997. Mulimuli ane na aliaʻe kolone i nofoaga eseese i le talafatai Falani Atalani: i le vanu o Brier (e oʻo atu i le 100 ofaga), i le Fagaloa o Morbihan ma luga o se motu lata ane o le sami (e oʻo i le 100 ofaga) ma le tele o isi faʻasologa e oʻo atu i le 350 km i saute o Branferes i le vanu o Brauga ma latalata i Arcachon ...
Mea manaia: O le kolone pito sili ona tele o tapu na maua i le 2004 i luga o se atumotu motu i le gutu o le Loire vaitafe; i le 2005 na aofai a itiiti mai 820 paga.
O le Farani Atalani faitau aofai na ova ma le 1000 faʻatoʻaga paga ma tusa ma le 3000 tagata i le 2004-2005. I le 2007 e tusa ma le 1400-1800 paga e ova atu ma le 5000 tagata taʻitoʻatasi. O le filifiliga na tofotofoina i le 2007 ma na faia i se tulaga tele talu mai le 2008. O le tausaga nei, e 3,000 manulele na fasiotia, ae totoe ai le 2,500 manulele ia Fepuari 2009.
Foliga Vaaia ma foliga vaaia
Ata: Le mea e foliga i ai le paia ibis
O le paia ibis e i ai lona umi e 65-89 cm, o le apaau o le 112-124 cm, ma le mamafa e tusa ma le 1500 g. Mai le mama i paʻu palapala, o fulu paʻepaʻe e ufiufi ai le tele o tino o tapu paia. Fulufulu uliuli uliuli fulufulu fulufulu fulufulu fulufulu faʻapipiʻi fausia se tuft e paʻu luga o se puʻupuʻu, sikuea sikuea ma tapunia apaʻau. O fulufulu lele e papaʻe ma pito lanu moana lanumoana-lanumeamata.
E uumi ulu ma paʻu, paʻu sinasina-uliuli ulu ia ibises. E enaena mata ma le lanumumu mumu faataamilosaga mama, ma le gutu e umi, piʻo agai i lalo ma ma ni isu. O le paʻu mumu lavalava e vaʻaia i le fatafata. Paws e uliuli ma le lanu mumu. E leʻo iai ni fesuiaʻiga i vaitau o tausaga poʻo ni feusuaʻiga, seʻi vagana ai o tama e lapoʻa atu nai lo fafine.
E fai ulu fulufulu ulu ma ua o tagata taʻitoʻatasi, ua pupula i papaʻe ma uaea uliuli. O latou fulufulu scapular e lanu lanumeamata lanumeamata ma sili atu le uliuli luga o latou autu autu. E paʻu le pogisa i paʻu. E papaʻe le siʻusiʻu ma e enaena ona pito.
O le paia ibis e ola lelei i Matu o Europa pe a le faigata tele le taumalulu. O loʻo faʻaalia manino mai ai le fetuʻunaʻiga i nofoaga eseese mai le matafaga e oo atu i mea tau faʻatoʻaga ma taulaga ma isi ituaiga o meaʻai i itu uma ma nofoaga masani.
O fea e nofo ai le paia ibis?
Ata: Manulele paia ibis
O ibisate Paia e nonofo i le tele o ituaiga o nofoaga, e ui lava e masani ona maua latalata i vaitafe, vaitafe ma talafatai. O latou natura nofoaga e amata mai subtropical i tropical, ae o loʻo maua i sili atu feololo nofoaga, lea o latou sui. O ibises paia e masani ona ofaga i luga o maʻa sami motu ma ua masani i olaga i taulaga ma nuʻu.
Mea moni manaia: Ibis o se ituaiga anamua, o ona fossil e 60 miliona tausaga le matua.
O le paia ibis e masani ona maua i paka faʻataʻamilo i le lalolagi atoa; i nisi tulaga, manu faʻatagaina e lele saoloto, latou mafai ona o atu i fafo o le pa ma fausia ai se vao vao.
O le faitau aofai o vao vao na matauina i le vaitau o le 1970 i sasae o Sepania ma i le 1990 i le itu i sisifo o Farani; talu ai nei, na maitauina ai i saute Farani, matu o Italia, Taiwan, Netherlands ma sasaʻe o le Iunaite Setete. I Farani, o nei faitau aofai na vave ona toatele (sili atu i le 5,000 manulele i sisifo o Farani) ma salalau i le sili atu ma le afe kilomita, fausiaina fou kolone.
E ui lava e leʻo auʻiliʻiliina aʻafiaga o manu feʻai, i suʻesuʻega i sisifo ma le itu i saute o Farani, o loʻo faʻailoa mai ai le leaga o lenei manulele (aemaise le faʻaleagaina o terns, herons, a latou tamai moa ma le puʻeina o amphibians) O isi aʻafiaga e maitauina, e pei o le faʻaleagaina o laʻau i nofoaga e faʻagafua ai, poʻo le masalosalo, mo se faʻataʻitaʻiga, o le pepesi o faʻamaʻi - e masani ona asia e ibises nofoaga faʻafuaseʻi ma lua faʻafuaseʻi e puʻeina ai larvae o iniseti, ma ono see atu ai i laufanua lafulemu poʻo faʻatoaga moa.
O lenei ua e iloa le mea e maua ai le Aferika paia ibis. Seʻi tatou vaai po o le a le mea e 'ai.
O le a le mea e 'ai i le ibis paia?
Ata: ibis Paia i le faigamalaga
O ibis paia e masani ona fafaga i lafu manu i le aso atoa, ma ui atu i eleele papaʻu. Mai lea taimi i lea taimi, e mafai ona latou fafagaina eleele latalata i le vai. E mafai ona latou lele 10 kilomita ile nofoaga e fafaga ai.
Sili ona paia ibises fafagaina i iniseti, arachnids, annelids, crustaceans ma molluscs. Latou te 'aʻai foʻi rane, mea fetolofi, iʻa, tamaʻi manulele, fuamoa, ma kalati. I nofoaga e sili ona galueaina, e lauiloa latou te 'aʻai lapisi a tagata. Lenei o loʻo vaʻaia i Farani lea latou te avea ai faʻamaʻi inosia.
O ibises paia e faʻaavanoaina pe a oʻo i filifiliga o meaʻai. E sili ia latou le invertebrates (eg iniseti, molluscs, crayfish) pe a fai o latou togalaʻau i vao ma vao, ae latou te 'aʻai foʻi manu e tele atu pe a maua, e aofia ai iʻa, amphibians, fuamoa, ma tamaʻi manulele. O ni tagata taʻitoʻatasi atonu faʻapitoa e avea ma manufeʻai i nofoaga o le sami.
Ma le mea lea, o le meaʻai o tapu ibises o:
- manulele;
- mammals;
- amphibians;
- mea fetolofi;
- o le iʻa;
- fuamoa;
- kalasi;
- iniseti;
- terrroprial arthropods;
- atigi figota;
- anufe o le lalolagi;
- anufe o le sami poʻo le sami;
- crustaceans o vai.
Features o amio ma olaga
Ata: Aferika paia ibis
Sagisitasi paia faʻavae fausia tasi monotaga o paaga o loʻo ofaga i totonu o tele ofaga nofoaga kolone. I le vaitau o le faʻatoʻaga, o vaega tetele o aliʻi e filifilia se nofoaga e nonofo ai ma fausia ni teritori faʻapipiʻi. I nei teritori, e tutu tane ma o latou apaʻau i lalo ma faatafafa faatafafa.
I nai aso na sosoʻo ai, e taunuʻu tamaʻitaʻi i le nofoaga e ofaga faʻatasi ai ma le aofaʻi tele o aliʻi. Faʻatoa taunuʻu tama eo atu e faʻatuina tama faʻamautu teritori ma tauva mo teritori. Fusuʻaga tane e mafai ona sasa le tasi i le tasi ma o latou gutu ma screech. Filifili fafine se aliʻi e paʻaga ma fausia paʻaga.
A uma loa ona fai le paga, ona see atu lea i le isi nofoaga faʻanofo nonofo e filifilia e le fafine. E mafai ona faʻaauau amioga taua i le nofoaga e ofaga i le va o tagata taʻitoʻatasi o itupa. Ibis o le a tutu ma faʻaloaloa atu apaʻau ma tuʻu i lalo ulu ma matala gutu agai i isi tagata. Tagata taʻitasi e latalata tele i le tasi ma le isi e mafai ona faia se tulaga tutusa, ae ma le gutu faʻasino i luga, toeititi paʻi pei ona foliga.
A o faia le pea, e faʻalatalata le fafine i le tama, ma afai e le tulia o ia, latou te fetoʻai ma le isi ma ifo ma o latou ua faʻaloaloa agai i luma ma i le eleele. A maeʻa lena, latou te faia se tulaga masani ma faʻamau o latou ua ma gutu. Lenei e mafai ona o faʻatasi ma le tele o le aufana poʻo le tele o oe lava faʻaleleia. Faʻavaeina loa e le ulugaliʻi le teritori o le ofaga lea e fai ai faʻataʻitaʻiga. I taimi o faʻataʻitaʻiga, e fefete tamaʻitaʻi ina ia mafai e tamaloloa ona faʻanofoa i latou, e mafai e le tama ona uʻu le gutu o le fafine ma lulu mai lea itu i lea itu. Ina ua maeʻa faʻamatalaga, o le ulugaliʻi ua toe tu i se tulaga faʻamalosi ma fetaomi faʻamalosi e faʻasaga i le nofoaga ofaga.
Faʻavae ibis e fausia ai ni nofoaga tetele i le taimi e ofaga ai. Na latou lolofi foʻi e suʻe ni meaʻai ma fale mautotogi, faʻatasi ai ma vaega ua lipotia o latou fale e oʻo atu i le 300 tagata. Latou te fafaga i luga o vaega tetele ma mafai ona faia vaitau femalagaaʻi i le fafagaina ma faʻatoaga nofoaga.
Faʻatulagaina lautele ma toe gaosia
Ata: Ibis Paia
O ibises Paia e faʻatupu i tausaga taʻitasi i totonu o nofoaga tetele e ofaga ai. I Aferika, o le faʻatoʻaga tupu mai ia Mati ia Aukuso, i Iraq mai ia Aperila ia Me. Fafine faʻataʻoto 1 i le 5 (i le averesi 2) fuamoa, lea incubate mo tusa 28 aso. O fuamoa e lapoʻai pe lapoʻo foi, talatala lona tino, paʻepaʻe papaʻe ma le lanumoana samasama ma o nisi taimi e pogisa mumu. O fuamoa e amata mai le 43 i le 63 mm. Fledging tupu 35-40 aso ina ua uma ona fofoa, ma tutoʻatasi tutoʻatasi tutoʻatasi i le taimi lava ina ua maeʻa.
Faʻamafanafanaina tumau 21 i le 29 aso, ma tele fafine ma tane incubating mo tusa ma le 28 aso, feauauai a itiiti mai tasi taimi uma 24 itula. A maeʻa ona fofoa, o se tasi o matua e masani ona i ai i le ofaga mo le muamua 7-10 aso. E fafagaina e le au toloʻai le tele o taimi i le aso fesuiaʻi e matua uma. Tuʻua e tamaiti le ofaga i le maeʻa o 2-3 vaiaso ma fai ni faʻalapotopotoga e latalata i le kolone. A tuua le ofaga, e fafaga e matua latou i le aso e tasi. O le vaitaimi o le maitaga tumau 35 i le 40 aso, ma tagata tuʻua le kolone 44-48 aso pe a uma ona fofoa.
A uma ona fofoa fuamoa, ona iloa lea e matua ma fafaga na o a latou fanau. A toe foʻi mai matua e fafaga a latou fanau, latou te telefoni puʻupuʻu. E iloa e le fanau le leo a matua ma mafai ona tamoʻe, osooso, pe lele i matua mo meaai. Afai e o atu isi tagata talavou io latou matua, o le a tutuli ese i latou. A aʻoaʻo le fanau e lele, e mafai ona latou faʻataʻamilo ile kolone seʻi toe foʻi le matua e fafaga i latou, pe tuli foʻi le matua ae le i fafagaina.
Natura fili o paia ibises
Ata: Le mea e foliga i ai le paia ibis
E i ai le tele o lipoti o predation i paia ibises. I le matua, o nei manulele e lapoʻa ma fefefe i le tele o manuki. O tamaʻi tamaititi paʻia paia o loʻo puipuia ma le faʻaeteete e o latou matua, peitaʻi e mafai ona faʻatamaʻia e manuʻa tetele.
E toʻaitiiti le au faʻataʻitaʻi i mea paia.
- isumu (Rattus norvegicus) fafagaina o tamaiti poʻo fuamoa na vaʻaia i le Metitirani kolone;
- gulls Larus argentatus ma Larus michahellis.
Ae ui i lea, o le spatial faʻatutuina o faʻamoega i ibis kolone matua faʻatapulaʻaina muamua, lea e tupu tele pe a o le tele o tagata matutua tuʻua le kolone. E seasea maua foʻi le faʻamamafa i nofoaga faʻasao ona o le vaega ole palapala i luga ole palapala e faʻatapulaʻaina ai le iai o Vulpes vulpes foxes ma talu ai e le faigofie ona ofi atu iai manufelelei i luga ole laueleele pe a nonofo.
E leʻo iai se aʻafiaga saʻo i tagata i meaola paʻia, peitaʻi o fea latou te iai, o nei manulele e mafai ona avea ma faʻasoesa poʻo manu a na manu felelei o loʻo taufaʻamataʻu pe puipuia.
I le itu i saute o Farani, na vaʻaia ai tapu aʻo leʻi oʻo mai ofaga o le matuʻu Aikupito. I se faʻaopopoga, aʻo faʻateleina a latou numera, na amata ona tauva le ibis mo nofoaga e ofaga ai ma le aeto tele ma le tamaʻi aʻai, ma faʻateʻa eseʻese le tele o paga o ituaiga uma e lua mai le kolone.
Faitau aofai ma tulaga o ituaiga
Ata: Manulele paia ibis
O paia paʻia e le mafaufauina ua lamatia i latou tulaga fale. Ua avea i latou ma faʻafitauli tau faʻasao i totonu o Europa, lea na lipotia mai ai latou te fafagaina meaola o le atunuʻu ua lamatia le ola faʻapea foi ma le faʻalavelave i meaola o loʻo nonofo ai. Lenei ua avea ma faʻafitauli mo le au faʻasao a Europa o loʻo taumafai e puipuia ituaiga o tagata ua lamatia le ola. O le tapu ibis e le o lisiina o ni osofaʻiga ese ituaiga i le Global Invasive Species Database (mai le IUCN Invasive Species Specialist Team) ae o loʻo lisiina i le DAISIE List.
O le Aferika paia ibis o se tasi o ituaiga o mea o loʻo faʻatatau i ai le Maliega mo le Faʻasao o Aferika-Eurasian Migratory Waterfowl (AEWA). Faʻaleagaina nofoaga, faʻatauga ma le faʻaaogaina o iniseti iniseti uma na mafua ai le faʻaumatia o nisi ituaiga o ibis. E leai ni taumafaiga i le taimi nei poʻo ni fuafuaga e faʻasao ai tapu paia, peitaʻi o le faitau aofaʻi o tagata ua faʻaititia, e mafua ona o le leiloa o nofoaga ma le aoina o fuamoa e tagata o le lotoifale.
O ibis e paia e taua tele i ni manu felelei i le latou itu o Aferika, o loʻo faʻaumatia le tele o ituaiga o manu laiti ma faʻatonutonuina o latou faitau aofai. I Europa, o lo latou natura fetuutuunai ua avea ai ibises paia o se osofaʻiga o meaola, o isi taimi e fafagaina ai manu seasea. O le paia ibis e faimalaga i totonu o le eleele togavao, fesoasoani i le tamaʻi povi ma isi e aveʻese le vaega o meaola faalafua. Ona o le latou matafaioi i faʻatoʻaga faʻatamaia le taofiofia, latou taua tele i faifaatoaga. Peitaʻi, o le faʻaaogaina o vailaʻau faʻatoʻaga e faʻamataʻu ai manulele i le tele o nofoaga.
Ibis paia O se manulele manaia tele feoaʻi o loʻo maua i le vao mai le apitaogalu ma vanu i totonu o Aferika, sub-Saharan Africa ma Madagascar. O loʻo faʻaalia mai i paka faʻataʻavale i le lalolagi atoa; i nisi tulaga, manu faʻatagaina e lele saoloto, latou mafai ona o atu i fafo o le pa manu ma faia ai se vao vao.
Lomiga faʻasalalau: 08.08.2019
Faʻafou aso: 09/28/2019 i le 23:02
