Moa E sefulu ma le tasi ituaiga i le ono gafa, ua leai nei ni lele manu felelei faʻasolitulafono i Niu Sila. O loo fuafuaina e faapea a o lei faamautu e tagata Polenisia ia Motu o Niu Sila pe tusa o le 1280, o le faitau aofai o tagata Moa e tusa ma le 58,000. O Moa sa fai ma vaoola o vao vao i le togavao o Niu Sila, vao ma laʻau o loʻo ola i lalo o le sami mo le afe tausaga. O le mou atu o le Moa na tupu i le tusa o le 1300 - 1440 ± 30 tausaga, mafua ai ona o le soona tuli o tagata Maori na taunuu atu.
Amataga o le ituaiga ma faʻamatalaga
Ata: Moa
Moa auai i le Dinornithiformes oka, o se vaega o le Ratite kulupu. O suʻesuʻega faʻafuaseʻi ua faʻaalia ai o lona vavalalata aiga o le South American tinamu, lea e mafai ona lele. E ui ina sa iai le talitonuga o le kiwi, emu ma cassowaries e fesoʻotaʻi lava ma le moa.
Vitio: Moa manulele
I le faʻaiuga o le 19 ma le amataga o seneturi lona 20, e tele o ituaiga moa na faʻamatalaina, ae o le tele o ituaiga na faʻavae i luga o auivi auivi ma faʻaluaina le tasi ma le isi. I le taimi nei e 11 aloaia aloaʻia ituaiga, e ui lava talu ai nei suʻesuʻega o DNA na aumaia mai ivi i fale mataaga faʻaputuina fautua mai e i ai gafa 'eseʻese. O se tasi o mafuaʻaga ua mafua ai le le mautonu i le pisinisi o lafoga a le Moa, o le fesuisuiaʻi o ituaiga o ponaivi, i le va o aisa, ma le maualuga o feusuaiga i le tele o ituaiga.
Manatu faʻatupuina: Dinornis species atonu na i ai le sili ona manino feusuaʻiga dimorphism: fafine oʻo atu i le 150% o le maualuga ma oʻo atu i le 280% o le ogaoga o aliʻi, o lea, seʻia oʻo i le 2003, na faʻavasegaina i latou o ni tuʻuga eseʻese ituaiga. O se suʻesuʻega i le 2009 na faʻaalia ai o Euryapteryx gravis ma Gordus o se tasi ituaiga, ma i le 2012 o se suʻesuʻega faʻapitoa na faʻamatalaina ia mea o ni vaega.
Ua faʻamautinoaina e suʻesuʻega DNA, o le tele o laina lilo o le evolusione, na tutupu i le tele o gafa o le Moa. E mafai ona faʻavasegaina i latou o ituaiga poʻo faʻasologa; M. benhami e tutusa ma M. didinus aua o ponaivi o le lua maua uma faʻailoga masani. O le eseʻese o le tele e mafai ona mafuaʻaga i latou nofoaga faʻatasi ma le le tumau feteʻenaʻi. O sea suiga le tumau i le lapoʻa ua lauiloa i Pachyornis mappini o le North Island. O toega muamua o moa na aumai mai le Miocene fauna o St.Batan.
Foliga Vaaia ma foliga vaaia
Ata: Moa manu
O toega moa na toe maua mai na toe fausia i ni auivi i se tulaga faatafafa e faalauiloa ai le maualuga o le manu i le amataga. O le suʻesuʻeina o soʻoga o le vertebrae o loʻo faʻaalia ai, i manu o le ulu na faʻasolo agai i luma e tusa ai ma le kiwi. O le tuasivi e leʻi faʻapipiʻiina i le pito o le ulu ae i tua o le ulu, e faʻailoa mai ai le faʻasolosolo. Na maua ai e latou le avanoa e 'aʻai ai laʻau maualalo, ae mafai foi ona ea i luga o latou ulu ma vaʻai i laʻau pe a tatau ai. O lenei faʻamaumauga na mafua ai le toe iloiloga o le maualuga o le moa lapoa.
Mea malie: O nisi moa ituaiga na tutupu aʻe i ni tulaga tetele tetele. O nei manulele e leai ni apaʻau (latou te leʻi maua foi a latou mea amata). Ua faʻailoa mai e saienitisi 3 aiga moa ma 9 ituaiga. O le lapoʻa, D. robustus ma D. novaezelandiae, na tupu tele i le tetele o manu felelei, e pei o le maualuga i se mea e lata i le 3.6 m, ma o latou mamafa na oʻo atu i le 250 kg.
E ui lava e leai ni leo o leo na faʻasalalau e moa na sao mai ai, o nisi faʻailo e uiga ia latou leo leo e mafai ona faʻamautu mai manu felelei. O alavai o le MCHOW i moa na lagolagoina e le tele o mama o ponaivi e taʻua o le trachea rings.
O le eliina o nei mama na faʻaalia ai e le itiiti ifo ma le lua ituaiga o Moa (Emeus ma Euryapteryx) na faʻaumiumi faʻamaʻa, e pei o le umi o le latou auala na oʻo atu i le 1 m ma faʻatupuina ai se matasele tele i totonu o le tino. Naʻo latou lava manulele o loʻo iai lenei faʻaaliga, faʻaopopo i lenei, tele o vaega o manulele o loʻo ola i aso nei o loʻo iai latou foliga tutusa ole larynx, e aofia ai: cranes, guinea fowls, mute swans. O nei uiga e fesoʻotaʻi ma se leo loloto gogolo e mafai ona oʻo atu i mamao.
O fea na nofo ai moa?
Ata: Manu moa moa
Moa ua afaina i Niu Sila. O le suʻesuʻeina o ponaivi ponaivi na maua ai ni auiliiliga o faʻamatalaga e uiga i le nofoaga e fiafia iai o ituaiga moa ma faʻailoa mai ai faʻasologa masani.
Motu i Saute
E lua ituaiga D. robustus ma P. elephantopus e fananau mai i le South Island.
Na latou manaʻomia ni lua faunas autu:
- fauna o beech vao o le talafatai i sisifo poʻo Notofagus ma maualuga timuga;
- O le vaomatua o vaomatua matutu vaomatua ma vao iti i sasae o Atumauga i Saute sa nonofo ai ituaiga e pei o Pachyornis elephantopus (moa mafiafia), E. gravis, E. crassus ma D. robustus.
E lua isi moa ituaiga na maua i le South Island, P. australis ma M. didinus, e ono aofia i le subalpine fauna faatasi ai ma le masani a D. australis.
O ponaivi o le manu na maua i ana i le itu i matu sisifo o Nelesoni ma Karamea (pei o le Sotha Hill Cave), faapea foi ma nisi nofoaga i le eria o Wanaka. O M. didinus na taʻua o le moa moa ona o ona ivi e masani ona maua i le subalpine sone. Peitaʻi, na tupu foi lenei mea i le tulaga maualuga o le sami sa i ai fanua lalelei ma papa. O lo latou tufatufaina atu i le talafatai sa le malamalama, ae na maua i latou i le tele o nofoaga e pei o Kaikoura, le Otago Peninsula, ma Karitane.
Motu i Matu
Itiiti faʻamatalaga e avanoa e uiga ile paleofaunas a le motu i Matu ona o le leai o ni toega. O le faʻavae masani ole fesoʻotaʻiga i le va o moa ma nofoaga na nonofo ai. E ui lava o nisi o nei ituaiga (E. gravis, A. didiformis) na nonofo i motu i Saute ma North, o le tele lava na o le tasi le motu, lea e faʻaalia ai le feʻeseʻeseaʻi i le silia ma le afe tausaga.
D. novaezealandiae ma A. didiformis na sili ona taua i togavao o North Island ma le tele o timuga. O isi moa ituaiga na iai i le Motu i Matu (E. Gordus ma P. geranoides) sa nonofo i vaomatua matutu ma vao. P. geranoides na maua i totonu o le North Island, ae o le tufatufaina o E. gravis ma E. Gordus na toetoe lava a tutusa uma, ma le muamua na maua i na o talafatai nofoaga i saute o le North Island.
O lea ua e iloa le mea na nofo ai le moa moa. Seʻi tatou vaai po o le a le mea na ia 'ai.
O le a le mea e 'ai moa?
Ata: Moa
E leai seisi na vaʻai pe faʻafefea ma pe o le a le moa e 'aʻai, ae o a latou taumafataga na toe faʻaleleia e saienitisi mai le fossilized aano o le manava o le manu, mai le totoe o loʻo totoe, faʻapea foi ma le le tuʻusaʻoina o se faʻaiuga o le suʻesuʻeina o amioga o ulupoo ma gutu ma suʻesuʻega o mautu isotopes mai o latou ponaivi. Na lauiloa na 'aina e moa le tele o ituaiga o laʻau ma vaega, e aofia ai laʻau ma laulaʻau e aveina mai laʻau maualalo ma laʻau iti. O le gutu o Mao e tai tutusa ma le pea teuteu valeulu ma mafai ona tipiina laulaʻau laulaʻau o Niu Sila flax formium (Phórmium) ma lala ma le lautele o le 8 mm.
Moa i luga o atumotu na faʻatumuina se nofoaga faʻapitoa o le siosiomaga o loʻo i isi atunuʻu na nofoia e tele mammals pei o antelope ma llamas. Ua finau mai nisi o tagata suesue o meaola, o le tele o ituaiga o meaola ua tutupu mai ina ia aua ai nei matamata i moa. O laʻau e pei o Pennantia e i ai laʻititi laulaʻau ma le mafiafia o lala o lala. I se faʻaopopoga, Pseudopanax plum leaf o loʻo laʻitiiti tamaiti ma o se faʻataʻitaʻiga ono o se laʻau na tupu.
E pei foi o isi manulele, ua folo e moa le maa (gastroliths) na taofia i totonu o faleoloa, ma maua ai se gaioiga e mafai ai ona latou faʻaumatia le lauʻeleʻele o mea totino. O maʻa e masani ona lamolemole, lapotopoto, ma le quartz, ae o maʻa e silia ma le 110 mm le umi na maua i totonu o le manava o Mao. Manavamanulele mafai ona masani ona aofia ai le tele kilokalama o ia maʻa. Na filifili Moa i lana filifiliga maʻa mo lona manava ma filifili maʻaʻaeʻa sili ona faigata.
Features o amio ma olaga
Ata: Moa manu
Talu ai o le moa o se vaega o manu lele, o lea ua tulaʻi mai ai ni fesili pe faʻafefea ona taunuʻu atu nei manulele i Niu Sila ma mai fea. E tele aitia e uiga i le taunuʻu mai o le moa i atumotu. O le talitonuga talu ai nei na taʻu mai ai, o manu moa na taunuʻu mai i Niu Sila pe tusa o le 60 miliona tausaga talu ai ma vavaeʻese mai le "basal" moa ituaiga.Megalapteryx tusa o le 5.8. E le faʻapea e leai se faʻatusatusaga ile va na taunuʻu mai ile 60 Ma talu ai ma le basal cleavage 5.8 Ma talu ai, ae o fossil o loʻo misi, ma e foliga mai o gafa amata o le moa na mouʻese.
Ua le toe mafai e Moa ona lele ma ua amata ona savali, savali i fualaʻau, laʻau, laulaʻau ma aʻa. Ae le i oʻo mai tagata, na liua le moa i ituaiga eseese. I le faʻaopopoga i gogolo tetele, sa i ai foi ituaiga laʻititi e oʻo atu i le 20 kg. I le Motu i Matu, e tusa ma le valu moa auala na maua ai faʻailoga o latou ala i palapala palapala, pei o le Waikane Creek (1872), Napier (1887), le Manawatu River (1895), Palmerston North (1911), le Rangitikei River ( 1939) ma i le Vaituloto o Taupo (1973). O se suʻesuʻega o le mamao i le va o ala ua faʻaalia ai o le saoasaoa o le savali o le moa e 3 i le 5 km / h.
Moa o manu vaʻai e gaioi lemu o latou tino tele faʻataʻamilomilo. O a latou lanu e leʻi tu matilatila mai se isi itu mai laufanua laufanua. I le faʻamasinoga i nai toega o moa (maso, paʻu, fulufulu) faʻasao o se faʻaiuga o le mago ina ua maliu le manu i se nofoaga matutu (mo se faʻataʻitaʻiga, o se ana ma se matagi matagi agi i totonu o ia), nisi manatu o le le mautonu fua na aumai mai nei toega. moa. O le fua o ituaiga o mauga o se sili atu lapoa vaega i le pito i lalo, lea na aofia ai le atoa vaega tino. Atonu o le ala lea na fesuiaʻi ai le manulele i le olaga i le kiona kiona tulaga.
Faʻatulagaina lautele ma toe gaosia
Ata: Vaomatua moa
Moa e faʻaalia e le maualalo o le fanafanau ma se taimi umi e matua ai. O le Puberty na foliga mai e tusa ma le 10 tausaga le matua. Ole tele o ituaiga meaʻai na umi se taimi e oʻo atu ai ile lapoʻa ole tagata matua, faʻatusatusa ile tamaʻi moa, e vave ona iai le auivi. Leai se faʻamaoniga na maua na fausia e moa le ofaga. Faʻaputuputuina o fuamoa fasi vaega na maua i ana ma malutaga malutaga, ae o faʻamoega latou lava faigata ona maua. O le eliina o maʻa malu i le itu i sasaʻe o le motu i Matu i le vaitaimi o le 1940, na aliali mai ai ni tamaʻi mafatiaga e manino na vaneina i totonu o ni namu vaivai ma mago.
Ua toe maua mai foi ni mea e ofaga ai moa mai fale tau papa i le ogatotonu o Otago i le itu i saute o le motu i saute, lea na fesoasoani ai le faasaoina o mea totino na fau e fau ai le ofaga (e aofia ai lala na tipi e le gutu o le moa. Faʻaalia o le vaitaimi e faʻatutu ai le fale o le tuai o le tautotogo ma le taumafanafana Moa vaega o fuamoa e masani ona maua i nofoaga archaeological ma oneone oneone mai le talafatai o Niu Sila.
O le tolusefulu ono atoaga moa fuamoa o loʻo teu i fale mataaga e eseese tele ile lautele (120–241 mm le umi, 91–179 mm le lautele). O loʻo i ai ni tamaʻi pu e pei o ni pu i luga o le atigi. O le tele o moa e papaʻe atigi, e ui lava i le moa moʻa (M. didinus) e iai fuamoa lanumoana-lanumeamata.
Mea Moni Fiafia: O se suʻesuʻega i le 2010 na maua ai o fuamoa o ni ituaiga meaʻai, e matua maaleale lava, pe tusa ma le milimita le mafiafia. Na faateʻia i le iai o nai fuamoa manifinifi faʻasolo i totonu o ituaiga sili ona mamafa o le moa i le ituaiga Dinornis ma o fuamoa manuʻa sili ona vaivai ua iloa nei.
I se faʻaopopoga, o DNA i fafo na vavaeʻese mai le fuamoa luga o loʻo fautua mai ai o nei tamaʻi fuamoa na foliga mai na ofaina e tama mama. O le natura o fua manifinifi o fuamoa moa tele faʻapea mai o fuamoa i nei ituaiga e masani ona taʻei.
Fili masani o le moa
Ata: Moa manu
Aʻo leʻi oʻo mai tagata Maori, na o le pau le manu feʻai o le aeto Haasta tele. O Niu Sila na vavaeʻesea mai isi vaega o le lalolagi mo le 80 miliona tausaga ma e toʻaitiiti ni manu feʻai a o le i oʻo mai tagata, o lona uiga o ona lauolaolaolaolaolaolaolaolaolaolaola o meaola faʻanatura e le gata i le maaleale, ae o ituaiga foʻi na leai foi ni fetuʻunaʻiga e tau ai manu feʻai.
Na taunuʻu tagata Maori i se vaitaimi ae leʻi oʻo i le 1300, ma e leʻi umi ae faʻasolo aiga aiga Moa ona o le tuliga manu, i se tulaga laʻititi ona o le toʻesea o nofoaga ma le vao matua. E oʻo atu i le 1445, ua feoti uma moa, faʻatasi ai ma le aeto o le Haast na fafagaina i latou. Talu ai nei suʻesuʻega faʻaaogaina ole kaponi na faʻaalia ai o mea na tutupu e oʻo atu i le faʻamaʻimauga e itiiti ifo ma le selau tausaga.
Manaʻomia le mea moni: Fai mai nisi saienitisi e tele ituaiga o M.didinus atonu na feola i nofoaga mamao o Niu Sila seʻia oʻo i le 18 ma le 19 seneturi, ae o lenei manatu e leʻi taliaina lautele.
Fai mai le au maitau tagata Maori, o loʻo latou tuliina manulele i le amataga o le 1770, peitaʻi o nei lipoti e foliga mai e leʻi faasino i le tuli manu moni, ae o se sauniga ua leva na leiloa i totonu o motu i saute. I le 1820s, o le tamaloa e igoa ia D. Paulie na faia se faamatalaga le mautinoa e faapea na ia vaai i se moa i le Otago eria o Niu Sila.
O se malaga i le 1850 i lalo o le taʻitaʻiga a le lutena A. Impey na lipotia ni manulele e lua e pei o emu i luga o le maupuepue i South Island. O se tina e 80 ona tausaga, o Alice Mackenzie, na ia taʻua i le 1959, sa ia vaaia moa i le vao o Fiordland i le 1887, faapea foi i le matafaga o Fiordland ina ua 17 ona tausaga. Fai mai a ia, na vaai foi lona tuagane i moa.
Faitau aofai ma tulaga o ituaiga
Ata: Moa
O ponaivi na maua lata mai ia matou e amata mai i le 1445. O faʻamaoniga mautinoa o le iai pea o le manu e leʻi maua. O masalosaloga e masani ona aliaʻe e uiga i le i ai o moa i isi vaitaimi. I le faʻaiuga o le seneturi lona 19, ma talu ai nei ile 2008 ma le 1993, na molimau ai nisi tagata na latou vaʻai ile moa i nofoaga eseʻese.
Mea Moni Fiafia: O le toe vaʻaia o le takaha bird i le 1948 ina ua leai seisi na vaʻaia talu mai le 1898 na faʻaalia e seasea lava ituaiga o manulele e mafai ona iai e leʻi mauaina mo se taimi umi. Tusa lava, o le takaha o se sili laʻititi manulele nai lo le moa, o lea sa faʻaauau pea finau le au atamamai e foliga mai o le moa e ola..
Moa e masani ona taua o se ono ono tulaʻi mai mo le toetu e ala i le faʻavasega. O le faʻamautu tulaga o le manu, faʻatasi ai ma le mea moni o le faʻaumatia na o ni nai selau tausaga talu ai, 'o. o se numera taua o moa toega o loʻo soifua pea, o lona uiga o le alualu i luma i le faʻataʻitaʻiga o tekonolosi ono mafai ai ona toe faʻatutu mai le moa. Faʻataʻitaʻiga e faʻatatau i le aveʻesega a le DNA na faia e le tagata poto Iapani o Yasuyuki Chirota.
O le fiafia i le aoga a le moa mo le toe faaola mai na aliae mai i le ogatotonu o le 2014 ina ua fautuaina e le faipule o Niu Sila, Trevold Mellard, le toe faafoʻi o tamaʻi ituaiga. moa... O le manatu na ulagia e le toʻatele, ae na mauaina le lagolago mai le tele o tagata poto masani i tala faʻasolopito.
Lomiga faʻasalalau: 17.07.2019
Aso lata mai: 09/25/2019 i le 21:12
