Coelacanth - na o le pau le sui o totoe o le anamua faʻasologa o coelacanthus. O le mea lea, e tutasi - o ona foliga vaʻaia ua le o toe faʻailoa mai, ma o ana suʻesuʻega faʻaalia ai mea lilo o le evolusione, aua e tali tutusa lava ma tuaʻa na folau luga o le sami o le Lalolagi i aso anamua - e oʻo foi i le oʻo atu i le laueleele.
Amataga o le ituaiga ma faʻamatalaga
Ata: Latimeria
Coelacanths aliali mai pe tusa o le 400 miliona tausaga talu ai ma e tasi le taimi lenei tele order, ae e oʻo mai i le aso, naʻo le tasi le ona ituaiga na ola, e aofia ai lua ituaiga. O le mea lea, coelacanths ua taʻua o se relict iʻa - o se ola fossil.
I le taimi ua tuanaʻi, sa talitonu saienitisi i le aluga o tausaga, coelacanths sa faigata ona faia ni suiga, ma tatou vaʻaia i latou tutusa e pei ona i ai i aso anamua. Ae ina ua maeʻa suʻesuʻega o gafa, na maua ai na latou tupuola i se tau masani - ma na aliaʻe foʻi latou te latalata i tetrapods nai lo iʻa.
Coelacanths (i le gagana masani, coelacanths, e ui o saienitisi taʻua na o le tasi le gafa o nei iʻa na) o loʻo i ai se umi umi talaʻaga ma faʻatupuina i luga o le tele o eseʻese ituaiga: o le tele o iʻa aofia ai i lenei faʻatulagaina mai le 10 i le 200 senitimita, sa i ai o latou tino o ituaiga eseese - mai lautele i tuna, fins eseesega tele ma i ai isi uiga foliga.
Vitio: Latimeria
Mai le tali, na latou atiaʻe se paipa faʻamaʻa, e matua ese lava ma isi iʻa, o le fausaga o le ulupoʻo e faʻapitoa foi - e leai ni isi meaola e iai le ituaiga tutusa e faʻasao i le Lalolagi. Evolution na ave mamao coelacanths - o le mafuaʻaga lea, e ui lava na leiloa le tulaga o iʻa e le suia e vaitaimi, o coelacanths na tumau pea taua taua faasaienisi.
O le tumutumuga o le salalau o coelacanths i luga o le tatou paneta e talitonu na tupu i vaitaimi o le Triassic ma le Jurassic. Ole toʻatele o mea na maua i toʻatele o loʻo maua i latou I le taimi lava na maeʻa ai lenei tumutumuga, o le tele o coelacanths na leai se mea - i soo se tulaga, e leai lava mulimuli ane maua.
Na talitonuina na latou faʻaumatia i se taimi umi ae leʻi o i le tainasoa O isi mea e sili ona faʻateʻia ai saienitisi o le mauaina: o loʻo maua pea i latou ile paneta! Na tupu i le 1938, ma le tausaga mulimuli ane na maua ai e le ituaiga o Latimeria chalumnae se faʻamatalaga faʻasaienisi, na faia e D. Smith.
Na amata suʻesuʻe malosi Latimeria, ma iloa ai latou te nonofo latalata i Comoros, ae tusa o lea mo le 60 tausaga latou te leʻi masalomia o le lona lua o ituaiga, o Latimeria menadoensis, e nofo i se vaega eseʻese o le lalolagi, i le sami o Indonesia. O lona faʻamatalaga na faia i le 1999 e se vaega o saienitisi.
Foliga Vaaia ma foliga vaaia
Ata: Coelacanth iʻa
O le ituaiga Comorian e i ai sona lanu lanumoana-efuefu, i luga o le tino e tele tele lanu efuefu sinasina. O latou na e iloga ai - o iʻa taʻitasi e iai lava a latou faʻatusa. O nei fasi nofoaga e pei o tunicates nofo i totonu o ana lava e pei o le coelacanths latou lava. Ma o le lanu e mafai ai ei latou ona faʻamago. Ina ua mavae le oti, latou liu enaena, ma mo le Indonesian ituaiga o lenei o se masani lanu.
Tamaʻitaʻi e lapoʻa nai lo tama, e mafai ona latou tuputupu aʻe i le 180-190 cm, ae o aliʻi - oʻo i le 140-150. Latou mamafa 50-85 kilokalama. Naʻo le fanau mai iʻa ua uma na lapoʻa, tusa o le 40 cm - e faʻavaivaia ai le fiafia o le tele o manu feʻai, e oʻo lava ile falai.
O le auivi coelacanth e tai tutusa lava ma ona tupuaga tupuaga. Lobe fins foka e maitauina - e oʻo i le toʻavalu o latou, o loʻo fusia i latou i latou fusifusi faʻataʻamilomilo, mai le tutusa i aso anamua, o tauʻau ma pelvic fusipaʻu na atiaʻe i vertebrates pe a oʻo i uta. O le tuputupu aʻe o le notochord i coelacanths na faʻaauau i lana ia lava auala - nai lo le vertebrae, na i ai se latou mafiafia paipa, lea o loʻo i ai se suavai i lalo o le mamafa maualuga.
O le mamanu o le ulupoʻo e tulaga ese foi: o le soʻoga i totonu e vaevaeina i ni vaega se lua, o le iʻuga e mafai ai e le coelacanth ona tuʻu i lalo le auvae alalo ma siʻi le pito i luga - ona o lenei, o le gutu e matala ma o le soso lelei e maualuga.
O le faiʻai coelacanth e laʻititi lava: e naʻo nai kalama lona mamafa, ma e alu ai le tasi ma le afa pasene o le ulupoo o se iʻa. Ae o latou i ai se atinaʻe epiphyseal faigata, mafuaʻaga latou te maua lelei photoreceptive. O mata susulu pupula e fesoasoani foi i lenei - e fetaui lelei i le olaga i le pogisa.
E le gata i lea, o le coelacanth e tele isi ona uiga ese - o se iʻa sili ona manaia e suʻesuʻeina, lea e maua ai e tagata suʻesuʻe ni foliga fou e mafai ona faʻamalamalamaina ai isi mea lilo o le evolusione. Ioe, i le tele o itu, e toeititi lava tutusa ma iʻa tuai mai taimi na leai ai se faʻatulagaina sili ola i luga o le laueleele i uma.
I le faʻaaogaina o ana faʻataʻitaʻiga, e mafai ai e saienitisi ona iloa le auala na galulue ai mea anamua, e sili atu lona aoga nai lo le suesueina o ponokalafi. E le gata i lea, o latou totoga i totonu e le faʻasaoina uma, ma ae le i mauaina le coelacanth, tasi na o le mateina pe faʻafefea ona faʻatulagaina.
Mea moni malie: O le ulupoo o le coelacanth e iai lona lua gelatinous, faʻafetai e mafai ai ona puʻeina e oo lava i fesuiaʻiga laiti i le malae eletise. O le mea lea, na te le manaʻomia le malamalama e lagona ai le nofoaga tonu o le tagata manua.
O fea e nofo ai le coelacanth?
Ata: Coelacanth iʻa
E tolu vaega taua o lona nofoaga:
- o le Mozambique Strait, faapea foi ma le eria i le itu i matu;
- mai le talafatai o Aferika i Saute;
- i tafatafa o le taulaga Kenyan o Malindi;
- Sami Sulawesi.
Masalo e le o le iʻuga lea, ma o loʻo nofo pea i se itu mamao o le lalolagi, aua o le vaega mulimuli o lona nofoaga na maua ai talu ai nei - i le faʻaiuga o le 1990. I le taimi lava e tasi, e matua mamao lava mai le muamua lua - ma o lea e leai se mea e taofia ai seisi ituaiga o coelacanth mai le mauaina lautele i le isi itu o le paneta.
I le amataga, tusa o le 80 tausaga talu ai, na maua ai le coelacanth i le paʻu o le Vaitafe o Chalumna (o le mea lea ua faʻaigoa ai lenei ituaiga i Latina) latalata i le talafatai o Aferika i Saute. Na vave ona manino o lenei faʻataʻitaʻiga na aumaia mai se isi nofoaga - o le itulagi o le Comoros. E pito atu ia i latou o le coelacanth e ola sili i uma.
Ae mulimuli ane na maua ai o lo latou lava faitau aofai o nonofo pea i talafatai o Aferika i Saute - latou te nonofo i Sodwana Bey. O le isi na maua i le talafatai o Kenya. I le iuga, na maua ai le lona lua ituaiga, nonofo i se mamao mamao mai le muamua, i se isi sami - latalata i le motu o Sulawesi, i le sami o le igoa lava e tasi, i le Vasa Pasefika.
Faigata ma le sailia o coelacanths e fesoʻotaʻi ma le mea moni e ola i le loloto, ae na o totonu o le mafanafana sami sami, o le talafatai o na e masani ona matua le lelei atinaʻeina. O lenei iʻa lagona sili pe a o le vai vevela e uiga i 14-18 ° C, ma i nofoaga o loʻo nofo ai, o sea vevela i le loloto o le 100 i le 350 mita.
Talu ai o meaai e seasea maua i na loloto, o le coelacanth ono tulaʻi maualuga i le po mo se meaai mama. I le gasologa o le aso, na ia toe oso foi pe alu e malolo i ana i lalo o le sami. E tusa ai, latou te filifilia nofoaga e faigofie ona maua ai ana.
O le mea lea, latou te fiafia tele i le siʻosiʻomaga o le Comoros - talu ai o le umi-umi gaioiga gaioiga, tele i lalo o le vai gaogao na aliaʻe iina, lea e matua talafeagai mo coelacanths. E tasi lava le taua tulaga: latou te nonofo i na o nofoaga e ulufale ai le vai fou i le sami e ala i nei ana.
O lea ua e iloa le mea e ola ai le iʻa coelacanth kolosi. Seʻi tatou vaai po o le a le mea e 'ai.
O le a le mea 'ai coelacanth?
Ata: Modern coelacanth
O se iʻa feʻai, ae e faifai malie. O lenei predetermines ana taumafataga - e masani ona aofia ai tamaʻi manu e le mafai ona aau ese tusa lava pe mai ai.
E:
- iʻa feololo - beryx, snapper, cardinals, tuna;
- cuttlefish ma isi molluscs;
- anchovies ma isi tamaʻi iʻa;
- malie malie.
Coelacanths saili mo meaʻai i ana lava e tasi latou te nonofo ai i le tele o taimi, aau i tafatafa o a latou puipui ma susuina i vete nanaina i gaogao - o le fausaga o le ulupoo ma auvae faʻatagaina latou te mitimiti meaʻai ma le malosi tele. Afai e le lava, ma lagona ai e le iʻa fia 'ai, ona i le po e aau i fafo ma vaʻai mo meaai latalata i luga.
E mafai ona lava mo tele vete - o nifo ua fuafuaina mo lenei, e ui lava i laiti. Mo lona telegese, pe a fai o le coelacanth na puʻeina ana manu, o le a faigata ona sola ese - o se iʻa malosi lea. Ae mo le uina ma le saeia aano o manufasi, ona nifo e le masani ona faʻafetauina, o lea e tatau ai ona e folo atoa le tagata manua.
E masani ai, e umi se taimi e faʻaalu ai, lea e maua ai e le coelacanth se alatoto faʻasolosolo lelei - o se totoga faapitoa e naʻo nai faʻatonuga o iʻa. E umi le faʻafefeteina i totonu, ae e faʻataga ai ona e 'ai i soʻo se mea e aunoa ma se leaga.
Mea moni mataʻina: E mafai ona suʻesuʻe le olaola i lalo o le vai - pe a alu aʻe i luga, e tupu le faʻalavelave manava ona o le mafanafana tele o le vai, ma e oti foi tusa lava pe tuʻuina i totonu o le vai malulu masani.
Features o amio ma olaga
Ata: Latimeria mai le Tusi Mumu
E faʻaalu e le coelacanth le aso i totonu o se ana, malolo ai, ae o le po latou te o ai e tuli manu, a e mafai ona oʻo uma i totonu o le vai pou, ma le isi itu, tulaʻi. Latou te le faʻaaluina le tele o le malosi i le aau: latou taumafai e tiʻetiʻe i le āu ma faʻatagaina e aveina latou lava, ma o latou finini naʻo le faʻatonuina o auala ma fealualuaʻi ai faʻafitauli.
E ui lava o le coelacanth o se iʻa telegese, ae o le fausaga o ona lauulu o se sili ona manaia foliga e suʻesuʻeina, latou faʻatagaina ia aau i se auala le masani ai. Muamua, e manaʻomia le faʻavavevave, lea na te sasaina le vai ma ona pailima faʻamalosi, ona faʻapipiʻi ai lea i totonu o le vai nai lo 'aʻau i luga - o le eseʻesega mai le tele o isi iʻa peʻa oʻo mai le taʻavale.
O le muamua tautau iila e avea o se ituaiga o folau, ma o le siusiu iʻu e le minoi i le tele o taimi, ae afai o le iʻa i se tulaga lamatia, e mafai ona faia se maʻa tigaina ma lona fesoasoani. Afai e manaʻomia e faliu, ona ia faʻapipiʻi le tasi itu i le tino, ma faʻasaʻo le isi. E i ai le alofa tunoa i le gaioiga o le coelacanth, ae e matua tamaoaiga i le faʻaaluina o lona malosi.
O le mea masani lenei i le natura o le coelacanth: e paie ma leai se taumafaiga, tele e le faʻasauā, ma o taumafaiga uma a le tino o lenei iʻa e faʻatatau i le sefeina o punaoa. Ma o lenei atinaʻe ua faia se alualu i luma taua!
Faʻatulagaina lautele ma toe gaosia
Ata: Latimeria
I le ao, o coelacanths e potopoto i ana i kulupu, ae i le taimi e tasi e leai se faʻataʻitaʻiga se tasi o amioga: e pei ona faʻamaonia e le au suʻesuʻe, o nisi tagata e masani ona potopoto faʻatasi i totonu o ana lava, aʻo isi e feʻausi i latou eseʻese i taimi taʻitasi, ma suia ai le vaega. Le mea na mafua ai lenei e leʻi faʻamautuina.
Coelacanths o ovoviviparous, embryos, e oʻo lava i le taimi e leʻi fananau mai, e iai nifo ma le atinaʻeina o digestive system - e talitonu tagata suʻesuʻe, latou te fafagaina tele fuamoa. O manatu ia e fautuaina e le tele o fafine maʻitaga maua: i latou o latou maitaga sa i ai i le amataga o laasaga, 50-70 fuamoa na maua, ma i latou na toetoe a fananau ai fanau, e tele itiiti mai ia i latou - mai le 5 i le 30.
E le gata i lea, o embryos e fafaga e ala i le susu i totonu o le susu i totonu. O le toe gaosia o iʻa e masani lava ona lelei atinaeina, faʻatagaina uma ona fausiaina ma sili atu le falai ia fanau mai, mafai ona tu i luga mo latou lava i le taimi nei. Maitaga tumau e sili atu ma le tausaga.
Ma o le talavou e tupu i le tausaga o le 20, pe a maeʻa le toe gafa e faʻatasi tasi i le 3-4 tausaga. Fertilization o totonu, e ui o auiliiliga e le o iloa e saienitisi. E leʻo faʻamautuina foʻi le mea e nonofo ai tamaiti talavou - latou te le nonofo i ana ma toeaina, mo le taimi atoa o suʻesuʻega, naʻo le lua na maua, ma naʻo le 'aʻau i le sami.
Natura fili o le coelacanth
Ata: Coelacanth iʻa
O le matua coelacanth o se iʻa tele ma, e ui lava i lona telegese, e mafai ona puipuia ia lava. I tagata tuaoi o le vasa, naʻo mano tetele e mafai ona feagai ma ia e aunoa ma se faʻafitauli. O le mea lea, naʻo coelacanths e fefefe ia latou - mulimuli ane, o malie e 'aina uma toetoe lava o mea e puʻeina le mata.
E oʻo lava i le tofoina o aano o manu coelacanth, manogi malosi e pei o pala, e le afaina ai latou uma - mulimuli ane, latou te le tetee i le 'ai moni carrion. Ae o lenei tofo i nisi auala fesoasoani i le faasaoina o coelacanths - tagata nonofo latalata i o latou nofoaga, le pei o saienitisi, iloa e uiga ia i latou mo se taimi umi, ae na latou toetoe lava a le 'aina i latou.
Ae o nisi taimi na latou 'aʻai lava, aua latou te talitonu o le coelacanth aano na aoga faasaga i malaria. Poʻo le a lava le tulaga, o a latou puʻeina sa le ola, o lea o le faitau aofai atonu na tausia i le tusa tutusa tulaga. Na latou matua pagatia lava i le taimi na fausia ai se maketi uliuli moni, lea na latou faʻatau atu ai le suavai mai le latou fusi faʻapitoa.
Mea moni malie: O tuaa o le coelacanth sa i ai mama atoatoa, ma o latou embryos o loʻo iai pea - ae a o tuputupu aʻe le faʻatupuina o le afu, ua faifai malie le tupu aʻe o le mama, ma o le iʻuga, latou te tumau ai lava i lalo le atinaʻeina. Mo coelacanths, na na ona latou le toe manaʻomia ina ua amata ona nofo i loloto vai - i le taimi muamua, saienitisi aveina underdeveloped toega o le māmā mo le aau aau o se iʻa.
Faitau aofai ma tulaga o ituaiga
Ata: Coelacanth iʻa
O le ituaiga Initonesia e amanaʻia e vaivai, ma o le Comorian ua latalata i le oti. O loʻo puipuia uma i latou, e faʻasa ona fagota. Ae e leʻi mauaina aloaia nei iʻa, e ui lava na iloa e tagata o le talafatai ia mea, ae latou te leʻi puʻeina, talu ai latou te leʻi 'aʻai.
Ina ua maeʻa maua, sa faʻaauau lenei mea mo sina taimi, ae sosoʻo ai ma le tala ua salalau le tala mai o le vai na aveʻesea mai a latou tali e mafai ona faʻafualoa ai le ola. E i ai isi, mo se faʻataʻitaʻiga, e mafai e se tasi ona faia se alofa potion mai ia latou. Ma, e ui lava i faʻasa, na latou amata ona puʻeina i latou, aua o tau mo lenei suavai na matua maualuga lava.
Poachers na sili ona toaaga i le 1980s, o se faʻaiuga na maua ai e le au suʻesuʻe le paʻu maualalo o le faitau aofai o tagata, i taua taua - e tusa ai ma a latou fua faatatau, na o le 300 coelacanths na totoe i le Comoros itulagi i le ogatotonu o 1990s. Ona o le faʻatatau i le faʻatau pepelo, o la latou numera na faʻamautuina, ma o lea ua fuafuaina i le 400-500 tagata.
E fia coelacanths nonofo i le talafatai o Aferika i Saute ma i le Sami Sulawesi e leʻi faʻavaeina tusa lava pe tusa. E iai le manatu e toʻaitiiti i latou i le mataupu muamua (e foliga mai o loʻo tatou talanoa i le selau ma selau o tagata). I le lona lua, o le salalau e mafai ona matua tele - tusa ma le 100 i le 1,000 tagata taʻitasi.
Puipuiga o coelacanths
Ata: Coelacanth iʻa mai le Tusi Mumu
Ina ua maeʻa le coelacanth na maua latalata i Comoros e Farani, lea na avea ai i latou ma kolone, o lenei iʻa na aloaʻia o se atunuʻu oa ma puipuia i lalo o le puipuiga. O le puʻeina o latou sa faasaina i tagata uma seʻi vagana ai i latou na mauaina faʻatagaga faʻapitoa mai pulega Farani.
Ina ua mavae le maua tutoatasi o atumotu mo se taimi umi, e leai se mea na faia e puipuia ai coelacanths i uma, o se taunuuga o lea gaoi na tupuolaola sili atu ma sili atu matagofie. Naʻo le faʻaiuga o le 90s na amataina se tauiviga malosi ma ia, o faʻasalaga mamafa na faia ia i latou na maua i le coelacanths.
Ioe, ma o tala e uiga i lo latou malosiʻaga faʻamataʻu na amata ona faʻaititia - o le iʻuga, o lenei ua toetoe lava a le puʻeina i latou, ma ua latou le toe feoti, e ui lava o la latou numera e laʻititi lava, aua o nei iʻa toe fanafana lemu. I totonu o Komoro, ua taʻua ai o se oa a le atunuʻu.
O le mauaina o se faitau aofai o tagata lata ane i Aferika i Saute ma se ituaiga Initonesia na mafai ai e saienitisi ona manava saoloto atili, ae o le coelacanths o loʻo puipuia pea, o lo latou faasaina o loʻo faasaina, ma o lenei faʻasaina ua aveʻesea na o tulaga ese faʻapitoa mo suʻesuʻega.
Mea Moni Fiafia: E mafai ona aau mai Coelacanths i tulaga le masani ai: mo se faʻataʻitaʻiga, manava i luga pe tua. Latou te faia e le aunoa, mo i latou o lenei e masani ma latou te le o feagai ma se faʻalavelave. E matua manaʻomia lava mo latou e faʻasolosolo i luga ma o latou ulu i lalo - latou te faia ma le le mafaamatalaina masani, i taimi uma e totoe ai i lenei tulaga mo ni nai minute.
Coelacanth e taua tele mo saienisi, o se iʻuga o le mataʻituina ma suʻesuʻeina lona fausaga, sili atu ma sili atu fou mea moni e uiga i le faʻagasologa o le evolusione o loʻo mauaina pea. E toʻaitiiti lava i latou o totoe i luga o le paneta, ma o le mea lea latou te manaʻomia ai le puipuiga - o le mea e laki ai, o le faitau aofai talu ai nei na tumau mausali, ma e oʻo mai i lenei taimi o lenei ituaiga ituaiga iʻa e le o faʻamataʻuina i le fanoga.
Lomiga faʻasalalau: 08.07.2019
Aso lata mai: 09/24/2019 i le 20:54
