Snipe o se manu lauiloa tele o loʻo faʻatusalia tele i manu o Rusia. E mafai ona faigata ona vaʻai ona o lona lilo enaena lanu enaena ma uiga faalilolilo. Ae i le taumafanafana, o nei manulele e masani ona tutu i luga o pa pa pe oʻo aʻe i le lagi ma se saoasaoa, zigzag lele ma se le masani ai "savili" leo faia e le siʻu. Oe mafai ona aoao atili e uiga i lenei uluaʻi tamai manulele i lenei tusitusiga.
Amataga o le ituaiga ma faʻamatalaga
Ata: Snipe
O le snipe o le ituaiga o tamaʻi manulele e oʻo atu i le 26 ituaiga. O nei manulele e tufatufaina toeititi lava i le lalolagi atoa, seʻi vagana Ausetalia. O le ituaiga o ituaiga o gata e gata i Asia ma Europa, ma le Snipe Coenocorypha e naʻo motu mamao ese o Niu Sila e maua ai. I manu o Rusia o loʻo i ai ituaiga e 6 - snipe, Japanese ma Asia snipe, fafie fafie, mauga snipe ma naʻo snipe.
Vitio: Snipe
O manulele e talitonu o le amataga o se vaega o theropod dinosaurs na amata mai i le Mesozoic vaitaimi. O le vavalalata sootaga i le va o manulele ma tainasoa na muamua alualu i luma i le sefuluiva seneturi ina ua maeʻa maua le anamua manu Archeopteryx i Siamani. Manu felelei ma ua leai ni vaalele tinosauro faʻasoa tele uiga eseʻese 'auivi. I se faʻaopopoga, fossil o sili atu i le tolusefulu ituaiga o non-avian dinosaurs na aoina ma ola fulufulu. O fossil o loʻo faʻaalia mai foi o manulele ma tainasoa latou te fefaʻasoaaʻi i ni uiga masani e pei o ni ponaivi, gastrolith i le digestive system, ofaga-fausiaina, ma isi.
E ui lava o le amataga mai o manufelelei na avea ma finauga i totonu o le biology evolution, e toʻaitiiti saienitisi o finau lava i le amataga mai o manu feʻai o le dinosaur, e faʻapea mai le tupuʻaga mai isi meaola o le gataifale. O le maliega autasi na lagolagoina le tupuʻaga o manulele mai dinosaurs feeseeseaiga i le faasologa tonu o evolusione mea na tutupu na mafua ai le tulaʻi mai o uluai manu i totonu o theropods.
Foliga Vaaia ma foliga vaaia
Ata: Manu lele
O sifi o tamaʻi manulele feoaʻi ma o latou vae pupuu ma ua. O latou gutu gutu, fuaina 6.4 cm, tusa ma le faaluaina le tele o le ulu ma e faʻaaoga e saili ai meaai. Tane mamafa le averesi o le 130 kalama, fafine e laiti ifo, fuaina i le tulaga o 78-110 kalama. O le manulele ei ai apaʻau o 39 i le 45 cm ma le averesi o le tino umi o 26.7 cm (23 i le 28 cm). O le tino o le motley ma se uliuli poʻo le enaena mamanu + straw-samasama lanu samasama luga ma se manava sesega. E i ai le latou pusi uliuli faʻasolosolo i mata, ma moli malamalama luga ma lalo o ia. O apaʻau e tafatolu, tusitusi.
O le masani snipe o le sili ona taatele o le tele o ituaiga ituaiga. Lenei e sili ona pei o le Amerika snipe (G. delicata), lea na oʻo mai nei sa avea o se vaega o le masani snipe (G. Gallinago). E eseʻese latou ile numera o fulufulu siʻusiʻu: fitu paga i le G. gallinago male valu paga ile G. delicata. O le itu i matu o Amerika ituaiga e i ai foi sina paʻepaʻe paʻepaʻe auala savali i apaʻau. E tai tutusa foʻi ma le Asiatic snipe (G. stenura) ma le Wood snipe (G. megala) mai Sasaʻe o Asia. O le faʻailoaina o nei ituaiga meaola e matua faigata lava.
Mea moni manaia: O le Snipe e leo tele, o le mea lea e masani ai ona taʻua e tagata o le tamaʻi mamoe. E mafua ona o le manulele e mafai ona gaosia se uiga totoina i le taimi o le feusuaʻiga vaitau.
O le snipe o se manu felelei tele iloa. I luga o le ulu, o le pale e lanuuliuli enaena ma le mavaʻa vaʻaia vaʻaia. O alafau ma taliga taliga e lanu i lanu uliuli lanu enaena. O mata e enaena enaena. O vae ma vae e samasama pe lanumeamata lanumeamata.
O fea e nofo ai le gata?
Ata: Snipe i Lusia
Snipe nofoaga faʻatutu nofoaga o loʻo tu i le tele o Europa, North Asia ma Siberia i Sasaʻe. O le aufaʻasologa a Amerika i Matu o loʻo tupu mai i Kanata ma le Iunaite Setete seʻia oʻo i le tuaoi o Kalefonia O le vaega o ituaiga Eurasia e oo atu i saute e ala i saute o Asia ma Aferika Tutotonu. Na latou faimalaga atu ma faʻaalu le taumalulu i le tau mafanafana o Aferika Tutotonu. O Snipe o loʻo nonofo foʻi i Aialani ma Peretania Tele.
O latou nofoaga faʻatoʻa maua ai toetoe lava i Europa atoa ma Asia, faʻasolo atu i sisifo i Nouei, sasaʻe i le Sami o Okhotsk, ma saute i le totonugalemu o Mongolia. Latou te fananau foʻi i le talafatai o Iceland. Pe a le tupu le snipe, latou malaga atu i Initia, e oʻo atu i le talafatai o Saudi Arabia, i le itu i matu o Sahara, sisifo o Turkey ma Aferika tutotonu, mai sisifo lava i Mauritania i Etiopia, faʻalautele mamao saute, e aofia ai Zambia.
Snipe o manulele femalagaaʻi. E naʻo lauʻeleʻele susu ma lauʻeleʻele susu e maua ai. Manulele manulele i totonu o vao magaugofie, leai-lolovaia latalata i fanua fafagaina. I le vaitau o le faʻatuputeleina, e maua ai meaʻai i tafatafa o le suavai vaʻaia poʻo ni tamaʻi paopao, laufanua lafulafua ma vaitafe malulu o loʻo tele ai vao. O le filifiliga o mea e nonofo ai i le vaitau e le faʻatoʻaga e tali tutusa ma i latou i le vaitau o faʻatoaga. Latou te nonofo foʻi i fale na fai e tagata pei o araisa.
O le a le mea e 'ai e le gata?
Ata: Fufulu manu lele
E fafaga Snipe i ni vaega toʻaitiiti, e o e fagogota i le vaveao ma le afiafi, i le papaʻu vai pe latalata i le vai. E suʻe e le manulele meaʻai e ala i le suʻesuʻeina o le eleele ma lona gutu umi ma maaleale, lea e faʻatino ai gaioiga. E maua e Snipe le tele o a latou meaʻai i le papaʻu papaʻu i totonu o le 370 m o le ofaga. Latou te suʻesuʻeina le palapala susu e suʻe ai le tele o a latou meaʻai, lea e tele lava na maua mai invertebrates.
Mai ia Aperila ia Aukuso, pe a lava le vaivai o le eleele mo le gutu o le gutu, o le meaʻai a le snipe o le a aofia ai anufe o le eleele ma iniseti larva. O le gutu o le snipe ua fuafua faʻapitoa e fetuʻunaʻi i lenei ituaiga o fafaga. O a latou taumafataga i le gasologa o le tausaga e aofia ai le 10-80%: anufe o le lalolagi, iniseti matutua, tamaʻi iniseti, tamaʻi gastropod ma arachnids. O fualaʻau laʻau ma fatu e faʻaaluina ile laʻititi aofaʻi.
Mea moni manaia: O le suʻesuʻeina o fipe snipe na faʻaalia ai o le tele o meaʻai e aofia ai anufe o le eleele (61% o meaʻai e ala i le mamafa o le mamafa), larvae o namu uumi vae (24%), snails ma slugs (3.9%), larvae o butterflies ma mogamoga (3.7% ). O isi vaega o lafoga, o loʻo i lalo ifo o le 2% o taumafataga, e aofia ai le faʻatosina mai o midge (1.5%), pepe matutua (1.1%), rove beetles (1%), beetle larvae (0.6%) ma apogaleveleve (0.6 %).
I le taimi o le sailiga, na mago le gutu umi i le eleele ma, e aunoa ma le aveʻese, foloina meaai. Snipe aau lelei ma mafai ona maulu i totonu o le vai. E seasea faʻaaoga ona apaʻau pe a suʻe ni meaʻai, ae e alu i luga o le eleele. Na ia faʻaaogaina apaʻau e malaga atu ai i atunuʻu mafanafana.
Features o amio ma olaga
Ata: Snipe i le natura
Snipe ua faʻafetaui lelei i nofoaga susu, taufusi. O le manulele e le faʻalelei ma e mafai foi ona nofo i eleele 'eleʻele, latalata i vaituloto ma marshes faʻatasi ai ma laʻau tele, lea e mafai ona maua ai se faʻatuatuaina sulufaʻi mo ia lava. Faʻamoemoe i le mamao mai faamoega i nofoaga e fafagaina ai, e mafai e fafine ona savali pe lele i le va o latou. O sifi na e fafaga i totonu o le 70 m o nofoaga e ofaga ai e savavali, ma isi e sili atu ma le 70 m mai nofoaga e fafaga ai lele i tua ma luma.
O le lanu o le fua o le manulele e palu faʻatasi lelei ma le siʻosiʻomaga. O ituaiga pupuni togalaʻau e le mafai ai ona vaʻai le tagata i mata. E savali le manu i luga o le susu ma suʻesuʻe le eleele ma lona gutu, ma tilotilo solo ma ona mata pupula. Ua sola se mailei faʻafuaseʻi.
E faʻaalu le taumalulu i itulagi mafanafana. O nofoaga taumalulu o loʻo tu i tafatafa o vai fou, ma o nisi taimi i luga o le sami. Nisi faitau aofai e le nonofo pe na o ni vaega foi e malaga mai. Tele o tagata e nonofo ai pea mo le taumalulu i Egelani ona o manulele mai Scandinavia ma I Island e auai i le faitau aofai o tagata e fiafia i laufanua lolovaia o loʻo maua ai le anoanoaʻi o meaʻai ma meaʻai mo le puipuiga. I taimi o femalagaiga, latou felelei i lafu, taʻua o le "ki". E foliga paie i le faigamalaga. O apaʻau e faʻatafafā tafatolu, ma o le gutu umi e faʻasolosolo agai i lalo.
Faʻatulagaina lautele ma toe gaosia
Ata: Manu lele
Snipe o monogamous manulele, o lona uiga o le tasi tane paaga ma le tasi tamaitai i le tausaga. E mafai ona faʻavasega aliʻi o ni tagata taʻutaʻua pe usitaʻi. Tamaʻitaʻi e fiafia e paʻaga ma aliʻi aliʻi, o loʻo nonofo i tulaga sili ona lelei, o nofoaga e taʻua o nofoaga tutotonu, o loʻo tu i le ogatotonu o la latou nofoaga autu.
Mea malie: Tamaʻitaʻi filifilia tama e faʻavae i luga o latou talipalau agavaʻa. Drum roll o se metotia matagi ma o fafo siʻusiʻu fulufulu faia se tulaga ese, ituaiga-faʻapitoa leo.
O le vaitau o faʻatoaga mo snipe amata mai i le amataga o Iuni i le ogatotonu o Iulai. Latou te ofaga i totonu o eria e pupuni e vao, latalata i marshlands. E masani lava o snakes e taoto ai le 4 fualaʻau lanu olive ma lanu enaena enaena. O lo latou vaitaimi incubation umi pe a ma le 18-21 aso. A uma ona fofoa le fuamoa, e 15-20 aso ae e leʻi tuʻua e tamaʻimoa le ofaga ma alu le latou faigamalaga muamua. Snipe taunuu fanautama matua pe a uma le 1 tausaga.
I le vaitaimi o le faʻamavaega, o tama e leai se mea e fai i fuamoa nai lo fafine. A maeʻa ona faʻamoe e le fafine, e tele foʻi lona taimi e faʻaalu ai. Peitaʻi, e le faʻaalu e fafine se tele i le ofaga i le ao e pei ona latou faia i le po, e mafua ona o le malulu o le vevela i le po. A uma ona fofoa fuamoa, o tane ma fafine e tutusa lava le vaʻaia o tamaʻi lua seʻia oʻo ina latou tuʻua le ofaga.
Natura fili o snipe
Ata: Snipe
O se manu lele lelei-nana ma lilo lona lafoa lea e masani ona lafi i tafatafa o vao i luga o le eleele ma lele pe a o taimi latalata lamatiaga. I le taimi o le malologa, o mea manogi e fai ai ni paʻu ma lele e faʻaaoga ai le tele o le ea zigzags e faʻafememeaʻi ai tagata feʻai. I le gasologa o le aʻoaʻoina o mausa o manulele, na matauina e le au suʻesuʻe tomai suiga i le numera o paaga fananau ma maua ai o le autu lauiloa manu feʻai i le lalolagi manu o:
- alope mumu (Vulpes Vulpes);
- matuu uli (Corvus Corone);
- ermine (Mustela erminea).
Ae o le autu autu manu o manulele o se tamaloa (Homo sapiens), na tuli snipe mo taʻaloga ma mo aano o manu. O camouflage e mafai ona faʻatagaina le snipe e alu e aunoa ma le mauaina e le au tulimanu i nofoaga taufusi. A lele le manu, e faigata ona tuli manu ona o le le mautu o le lele a le manu. O faigata e fesoʻotaʻi ma snipe tulimanu na mafua ai le upu "sniper", e pei o le Igilisi o lona uiga o se tulimanu ma le maualuga tomai i le fanafana ma togalaʻau na mulimuli ane liua o se sniper poʻo se tasi na fana mai se nofoaga natia.
Mea moni manaia: O le upu "sniper" na amata mai i le 19 seneturi mai le Igilisi igoa mo le snipe snipe. O le lele zig-zag ma le laʻititi o le mailei na mafua ai ona faigata ae manaʻomia le taulaʻiga, ona o le fana na pa'ū i totonu na manatu o se amio lelei.
I le tele o atunuʻu o Europa, o le faʻatusatusaga o le faʻatauga o le snipe i tausaga taʻitasi e tusa ma le 1,500,000 i le tausaga, ma avea ai tagata ma tagata faʻamataʻu tele mo nei manulele.
Faitau aofai ma tulaga o ituaiga
Ata: Manu lele
E tusa ai ma le lisi IUCN, o le aofai o mea manogi e faifai malie lava ona faʻaitiitia, ae o latou lava o le "Least Concern" ituaiga. E tusa ai ma tulafono femalagaaʻi a manulele, o snipe e leai sona faʻapitoa faʻasao tulaga. O loʻo mautu le faitau aofai o tagata i le itu i saute o Europa, peitaʻi, o loʻo faʻaititia lava le faʻaititia o isi ituaiga (aemaise i Egelani ma Siamani), ona o le faʻaalu o laufanua ma faʻatoʻaga.
Mea Moni Fiafia: O le mea sili ona taufaʻamataʻu i nei manulele o le utiuti o le vai ona o suiga o nofoaga. E tau atu i le utiuti o meaʻai mo le snipe. I se faʻaopopoga, o le faʻamataʻu e sau mai tagata tulimanu manulele. E tusa ma le 1,500,000 manulele e feoti i tausaga taʻitasi ona o le tuliga manu.
Faʻasao auala o loʻo faʻagasolo mo snipe e naʻo aofia ai i le faʻatulagaga a Europa, lea o loʻo lisiina ai i Annexes II ma le III o le EU Birds Directive. O le faʻaopoopoga II o se taimi e mafai ai ona sailia ni ituaiga o meaola i vaitau faʻapitoa. Snipe tulimanu vaitau i fafo atu o le fanafānauga vaitau. O le faʻaopoopoga III o loʻo lisiina ai ni tulaga e ono faʻaleagaina ai e tagata le faitau aofaʻi o tagata ma faʻamataʻuina nei manulele. Fuafuaga faʻasao fuafuaina e aofia ai le faʻamutaina o alavai o eleele susu ma aoga faʻasao pe toe faʻaleleia fanua lafulafua e latalata i fanua susu.
Lomiga faʻasalalau: 10.06.2019
Faʻafou aso: 22.09.2019 i le 23:52
