E tasi le manulele fiailoa i le aiga starling - mynae mafua ai fefiloi tali i tagata. Nisi vivii ia mo lona ofoofogia gafatia e toe fai eseese leo tuufaatasiga (aofia ai le tautala a tagata). O isi o loʻo tau ma le Mynah, e manatu o latou o fili sili ona leaga e afaina ai fanua faʻatoʻaga. O le a le mea e fai ma sui o le maina ma o le a la latou matafaioi i le siosiomaga o meaola eseese o atunuu?
Amataga o le ituaiga ma faʻamatalaga
Ata: Maina
O le ituaiga Acridotheres na faʻavasegaina e le fomaʻi Ornithologist Maturin Jacques Brisson i le 1816 ma mulimuli ane tofiaina o le masani myna. O le igoa Acridotheres e tuʻufaʻatasia ai upu Eleni anamua akridos "locust" ma -thēras "tulimanu".
Mains (Acridotheres) e fesoʻotaʻi vavalalata ma le kulupu o le eleele starling mai Eurasia, pei o le masani starling, faʻapea foi ma Aferika ituaiga e pei o le iʻila pupula Lamprotornis. E foliga mai ua avea i latou ma se tasi o sili ona saoasaoa vaega i tausaga talu ai. O ituaiga uma o Aferika na tupuga mai i tuaa oe na taunuu mai Tutotonu o Asia ma fetuunai i le sili atu le susū o tulaga vevela.
Vitio: Maina
E foliga mai na tuʻua i latou ile latou tufatufaina ina ua afaina le vaega o le wicker starling ma le Sturnia i le amataga o le Early Pliocene, ina ua ulufale mai le lalolagi ile aisa mulimuli i le 5 miliona tausaga talu ai.
O le ituaiga e aofia ai le sefulu ituaiga:
- crEST myna (A. cristatellus);
- togavao vao (A. fuscus);
- papaʻe papaʻe (A. javanicus);
- collar myna (A. albocinctus);
- lane-bellied lane (A. cinereus);
- lane sili (A. grandis);
- myna apaʻau uliuli (A. melanopterus);
- lane busty (A. burmannicus);
- talafatai Mainana (A. ginginianus);
- myna masani (A. tristis).
O isi ituaiga e lua, o le starling red-billed (Sturnus sericeus) ma le grey starling (Sturnus cineraceus), o ituaiga autu ia i le vaega, ae e latalata tele i le ituaiga Lepidoptera o le peacock-eyed aiga ma le aiga o Arsenurinae. E talitonuina na tuʻu seseina i latou i le ituaiga Acridotheres.
Foliga Vaaia ma foliga vaaia
Ata: Manu manulele
Maina o le manu mai le starling aiga (Sturnidae). Lenei o le vaega o passerine manulele e masani ona taʻua o "Selarang" ma "Teck Meng" i le Malay ma Saina, faʻatulagaina, ona o le tele o latou numera. O aʻu e le o se faʻalapotopotoga masani. O le upu "myna" o loʻo faʻaaogaina e faʻamatala ai soʻo se starling i le tamaititi a Initia. Lenei teritori laina ua koloneina e le ituaiga ituaiga faalua i le taimi o le atinaeina o starling.
O i latou o ni manulele feololo feololo ma o latou vae malosi. E saoasaoa ma tuusaʻo la latou vaalele, ma e latou te masani. Ole tele o ituaiga o ofaga i totonu o lua. O nisi ituaiga ua lauiloa mo a latou faʻataʻitaʻi faʻataʻitaʻi.
O ituaiga sili ona taatele o le myna ei ai le tino o le 23 i le 26 cm ma mamafa mai le 82 i le 143 kalama. O latou apaʻau e 120 i le 142 mm. O le fafine ma le tamaloa e tele lava na o le monomorphic - o le tama e na o sina laititi tele ma ei ai sina laititi lapoa apaʻau. Masani mynae i ai se samasama gutu, vae ma paʻu faataamilo i mata. O le paluga e lanu uliuli enaena ma uliuli i luga o le ulu. E i ai papaʻe papaʻe i pito o latou siʻusiʻu ma isi vaega o latou tino. I moa, o le ulu ei ai le enaena enaena lanu.
O fua o manulele e tau le feilafi, seʻi vagana ai ulu ma iʻu uumi, e ese mai i o latou tuaa. O laʻu mea e masani ona le mautonu ma le pisapisao o manorini uliuli. E le pei o mynae masani, o nei manulele e lapoʻa tele ma tele a efuefu. O le Balna myna e toeititi lava ola i le vao. O se manulele tatala lautele togavao ma le malosi aʻafiaga o le teritori, o le myna fetuunai lelei i siosiomaga siosiomaga.
O fea e nofo ai myna?
Ata: Myna manu
O matua e masani i Asia i Saute. O la latou natura faʻatupuina faʻasologa amata mai Afghanistan e ala i Initia ma Sri Lanka i Bangladesh. Sa masani ona latou iai i le tele o itulagi vevela o le lalolagi, seʻi vagana ai Amerika i Saute. O le myna masani o se ituaiga nofomau i Initia, e ui o sasaʻe-sisifo gaioiga o manulele na lipotia mai i nisi taimi.
O ituaiga e lua o loʻo faʻatusalia lautele i isi nofoaga. O le myna masani na faʻalauiloaina ma faʻalauiloa atu i Aferika, Hawaii, Isalaelu, Amerika i saute o Amerika i Saute, Niu Sila, ma Ausetalia, ma o le crna myna e maua i Vancouver, Colombia.
O isi taimi e aliali mai le manulele i Lusia. O lona ofoofogia agavaʻa fesoasoani i le vave faʻalauteleina faitau aofaʻi o tagata. O le faʻateleina o le numera e mafai ona maitauina i Moscow. O tuaa o kolone i le lotoifale o mynahs, mauaina i faleoloa fagafao e leai se poto masani fagafao fiafia e aoao la latou gagana.
O nei manulele ua i ai ni agavaʻa mo sina taimi, faʻafetai i le faʻaauau pea o faʻasalalauga, o le tele o tagata o le laumua na mauaina ni auala ese. Peitaʻi, i le alu o le taimi, o fulufulu tamaiti aʻoga na maua i latou i luga o le auala - nonofo faʻatasi ai ma lenei manu tele leotele leo e le mafai ona lavatia, e tatau ona avea oe ma se matua faʻaauau pea faʻamalosiau pe tutuli i taliga uma e fiafia i lana kamupani.
O le myna masani o loʻo nofoia le tele o nofoaga i nofoaga mafanafana e iai vai i vai. I lona tulaga masani, o le myna e nofo i nofoaga matala i luga o fanua faʻatoʻaga. E masani ona maua i fafo o taulaga i togalaau i fale, i le toafa pe i le togavao. O nei manulele e matele lava i le aloese mai vao mafiafia.
O le nofoaga muamua a Myna e aofia ai:
- Iran;
- Pakistan;
- Initia;
- Nepal;
- Butane;
- Bangladesh;
- Sri Lanka;
- Afghanistan;
- Uzbekistan;
- Tajikistan;
- Turkmenistan;
- Myanmar;
- Malasia;
- Singapore;
- penisula Taialani;
- Indochina;
- Iapani;
- Motu o Ryukyu;
- Saina
E taatele i togavao matutu ma vaomatua tatala matala. I totonu o le Atu Hawaii, o manulele ua faamauina i le maualuga o le 3000 mita i luga atu o le sami. E fiafia tele tama e faʻaalu le po i nofoaga tuufua o laau maualuluga ma se pupuni mafiafia.
O le a le mea e 'ai myna?
Ata: Maina i le natura
O aʻu o omnivores, latou te fafagaina i soʻo se mea. O a latou taumafataga autu e aofia ai fualaʻau, fatu, larvae, ma iniseti. I se faʻaopopoga, latou te sailia fuamoa ma moa o isi ituaiga. O nisi taimi latou te o ai foi i lalo i le vai papaʻu e maua ai iʻa. Ae o le tele o taimi e 'ai le myna ile eleele.
I nofoaga e nonofo ai, e 'aʻai e manufelelei soʻo se mea mai otaota taumafa i otaota umukuka. E 'aʻai foʻi manulele tamaʻi meaola e pei o isumu, ma isumu ma tamaʻi gata. O i latou e fiafia tele i apogaleveleve, anufe o le eleele ma paa. E masani ona fafaga myna masani i fatu ma fualaʻau, faʻapea foi ma fugalaʻau o laʻau ma petals.
O meaai a Myna e aofia ai:
- amphibians;
- mea fetolofi;
- o le iʻa;
- fuamoa;
- kalasi;
- iniseti;
- terrroprial arthropods;
- anufe o le lalolagi;
- anufe o le sami poʻo le sami;
- crustaceans;
- fatu;
- fatu;
- nati;
- fua;
- nectar;
- fugalaʻau.
O nei manufelelei aumaia sili aoga i le puipuiga o le olaola i le fasioti o akerise ma puʻe mutia. O le mea lea, na maua ai e le ituaiga le igoa Latina Acridotheres, "tuli manu mo sē akerise." E faʻaalu e Myna le 150,000 iniseti i le tausaga.
O nei manulele e taua mo le pollination ma fatu faʻasalalauina o le tele o laʻau ma laʻau. I Hawaii, na te faʻasalalauina fatu o le Lantana Camara ma fesoasoani foi e tau i anufe (Spodoptera mauritia). I vaega na faʻalauiloa mai ai i latou, o le iai o mynae ua afaina ai manu a le manu aano ona o lo latou tuli manu ma fuamoa.
Features o amio ma olaga
Ata: O laʻu
O magaala masani o manu va feola. O tamaʻi manulele laiti e fausia ni lafu laiti pe a tuʻua o latou matua. Tagata matutua fafaga i lafu o 5 pe 6, aofia ai taʻitasi manu, paga ma kulupu aiga. I fafo atu o le vaitau fanauina, latou nonofo i ni tele vaega e mafai ona amata mai i le sefulu i le afe. O ia mea e nonofo ai e aoga mo le puipuiga mai meaola. I le vaitau o le faʻatuputeleina, o le myna mafai ona faʻasauā ma faʻasauā, tauva ma isi paga mo nofoaga faʻagaoioi.
O nei manulele e masani ona faamatalaina o ni manuʻa ma fegalegaleai. Latou te auai i alloprinting i paga. O nisi ituaiga ua manatu e talanoa i manulele mo lo latou mafaia ona toe gaosia ni leo eseese ma tagata tautala.
E itiiti se mea e iloa e uiga i le soifuaga o manulele. E masani ona taliaina o le averesi olaga moʻomia mo itupa uma e 4 tausaga. O le le lava o meaʻai poʻo isi mea totino o se mea faʻatapulaʻaina mo loʻu ola. Le lelei le filifilia o nofoaga e ofaga ai ma le le lelei o le tau o isi mea taua e afaina ai le tulaga o le oti.
E talanoa leo mai isi i isi tagata ma isi ituaiga o manulele. Latou i ai le tele o ituaiga o leo faʻailo e mafai ona mataala isi manulele. I le ao, o ulugali e malolo i le paolo e maua ai foi "pese" e ala i le semi-punou ma punou o latou fulufulu. A latalata loa i se tulaga mataʻutia, e aliali aʻe le leo o le mynae.
O matua i nisi taimi e gaosia ai se lagona faʻapitoa pe a latou oʻo atu i o latou ofaga ma meaʻai. O lenei faʻailo e mafua ai ona aisi tamaʻi moa. I le faʻatagaga, latou te mafaia ona faʻataʻitaʻi tagata tautala. E pepese soo aliʻi. Lafu o manulele auai i le leotele choral pepese i le taimi o le oso ae ma le goto o le la.
Faʻatulagaina lautele ma toe gaosia
Ata: Myna Birds
Lainas e masani ona monogamous ma teritori. E nonofo faʻatasi ulugaliʻi Hawaii ile tausaga atoa. I isi eria, ulugaliʻi fausia i le amataga o le tautotogo. I le vaitau o le faʻatoʻaga (Oketopa ia Mati), ua faʻateleina le tauvaga mo nofoaga e ofaga ai. O isi taimi o taua mataʻutia e mafai ona tupu i le va o ulugalii e toalua. O le feoaʻi ma tama e faʻaalia i le tuiina ma le gagau o le ulu, o loʻo iai foʻi ma le faʻafiafia.
E finau malosi Maina mo nofoaga e ofaga ai i totonu o lua, tulituliloa tauva ma e oo lava i le togiina o tamaʻi moa o isi manulele mai le ofaga.
Mynae oʻo i feusuaiga matua i le tusa o le 1 tausaga le matua. Fafine faʻatulagaina fa i le lima fuamoa i totonu o se au. O le vaitaimi faʻamamalu e 13 i le 18 aso, e faʻamaʻa ai e matua uma fuamoa. E mafai e tamaʻimoa ona tuʻu le ofaga pe tusa ma le 22 aso talu ona fofoa, ae e le mafai lava ona latou felelei mo le isi fitu aso pe a. Ua lipotia mai, faʻalagolago i le tulaga faʻafanua, Mynah fanau 1 i le 3 taimi i le vaitau.
I totonu o le latou fale, amata amata ona ofaga manulele ia Mati, ma o le toe faʻateleina faʻamaumau ia Setema. Tusa lava pe a tuua e le fanau tama le ofaga, e mafai e matua ona fafagaina ma puipuia nei tamaiti mo le 1.5 masina pe a uma ona fofoa. E tutusa le sao o matua i le fausiaina ma le puipuia o le nofoaga e faʻagaoioi ai. Latou te utufuina faʻatasi fuamoa, ae faʻaalu e le fafine le tele o taimi i le ofaga. Na te feololo na o ia i le po atoa, ma le tama naʻo sina taimi laitiiti i le ao.
Ua tauaso le sisi. O matua uma e fafaga le fanau mo le toeititi 3 vaiaso i le ofaga ma 3 vaiaso i le taimi o le sosola ese pe a uma ona latou tuua le ofaga. E ave e matua meaʻai ia latou toloai i o latou gutu. A maeʻa tutoʻatasi tamaʻi tamaʻi moa, o nisi taimi latou te faʻaauau pea ona fafaga ma o latou matua, ae o matua e puipuia pea i latou mai manu feʻai. Nisi tamaʻi manu amata amata paga pe a na o le iva masina le matutua, ae le masani ona masani ona faʻatoʻa i le muamua tausaga o le olaga.
Oʻu fili masani
Ata: Misiona masani
Laititi e leiloa e uiga i le laina laina. E mafai e gata i le lotoifale ona osofaia manulele ma ono ave a latou fuamoa. Faʻapea foi ma le ofaga-gaoi o le pupula o le mutia (Corvus Splendens) ma le fale pusi (Felis Silvestris). I se faʻaopopoga, o le Java mongoose (Herpestes javanicus) o loʻo osofaʻia ofaga e ave tamaʻi ma fuamoa. Tagata (Homo sapiens) i nisi o atumotu o le Pasefika 'aʻai nei manulele. E nonofo faʻatasi Myna e puipuia i latou mai manu feʻai, faʻateleina o lafu. Latou te lapataʻi le tasi i le isi i ni leo taufaamataʻu o le a lamatia mai.
Ae e le gata i lea, o loʻo taumafai tagata e faʻaleaga le maina, aua latou te tutulieseina sui o manu i le lotoifale. Mo le tele o tausaga, sa vaʻaia e le au vaʻalele manulele le faʻanoanoa a o amata ona pule faʻatasi le myna i ona nofoaga faʻafoliga, ma nofoia lea taulaga ma lea taulaga. O le vaʻaia o le fulufulu o manu felelei na puʻeina le filemu o 'aʻai ma o latou leo paʻu ma uiga leaga i isi ituaiga o manulele, na amata ai ona amata e tagata se tauimasui lavea.
Ae ui i lea, o le myna e sili ona atamamai ma masani ona aloese mai tagata tuliloa, faʻaaogaina o latou atamai ma faigata-ia-aʻoaʻo amioga. Latou vave aʻoaʻo e aloese mai soʻo se mailei na setiina mo i latou ma, afai e maua, lapatai a latou uo e nonofo ese e ala i le lafoina leo leotele faʻailoga.
Ae o le maina o loʻo i ai vaivaiga ma sa faʻaaoga ma le poto i se mailei fou faʻapitoa fuafuaina e maileia ai nei manulele. O le mailei ua amata nei ona faia lana muamua tele-fua faʻataʻitaʻiga. E tau leai se faʻatekinolosi, ae e faʻavae i luga o le malamalama malamalama i laʻu biology ma amioga.
O se vaega iloga o le ofa atu i manufelelei se fale le mamao mai le fale, valaauliaina o manulele ma faatosinaina i latou e nonofo. E 'ai manulele mo ni nai aso ma a faʻamaonia loa le faʻatuatuaina, e faigofie ona puʻeina. O isi taimi e maileia ai ni manulele se lua ina ia maileia ai isi. A o pogisa ma manu felelei o loʻo moe filemu, o le pito i luga o le mailei o loʻo i ai manulele mafai ona aveʻesea ma manu lele faʻaumatia e le carbon dioxide. O le mailei mafai ona toe faʻaaogaina i le aso e sosoʻo ai.
Faitau aofai ma tulaga o ituaiga
Ata: Myna manu
O le maina e mafai ona nofo i le toeititi lava o soʻo se nofoaga ma, o se iʻuga, ua avea osofaʻiga ituaiga i nofoaga i fafo atu o latou natura tulaga. Ua taua i latou o ni meaola faalafua aua latou te 'aina fatu poʻo fualaʻau o faʻatoʻaga faʻatoʻaga e pei o mati, ma isi.
O le vaega o Myna ua faʻateleina le vave faʻateleina lea i le 2000 na faʻalauiloaina o se tasi o sili ona osofaʻia ituaiga i le lalolagi e le IUCN Species Survival Commission. O lenei manulele ua avea ma se tasi o tolu manulele i le pito i luga 100 ituaiga o loʻo i ai se aʻafiaga i meaola eseese, faʻatoʻaga ma tagata fiafia. Ae maise lava, o lenei ituaiga meaola o loʻo avea ma faʻamataʻu matautia i le siosiomaga i Ausetalia, lea na faʻaigoaina ia "Worest Pest / Problem".
E ola fiafia Maina i siosiomaga tu taulaga ma taulaga. Mo se faʻataʻitaʻiga, i Canberra, e toʻa 110 tagata o ituaiga na faasaʻoloto i le va o 1968 ma 1971. I le 1991, o le aofaʻi o le faitau aofaʻi o tagata i Canberra e averesi i le 15 manulele i le sikuea kilomita. I le tolu tausaga mulimuli ane, o le suʻesuʻega lona lua na faʻaalia ai le averesi o le faitau aofai o tagata, 75 manulele i le sikuea kilomita i lea lava vaipanoa.
O le manu felelei aitalafu lona fetuʻunaʻiga manuia i taulaga ma peri-taulaga eria o Sini ma Canberra i lona amataga tupuaga. Atinaʻeina i le vaomatua vaomatua vaʻaia o Initia, o le myna ua faʻafetauiina i le maualuga tūsaʻo fausia ma toetoe lava leai ni vao maua i taulaga taulaga ma taulaga natura faʻasao.
Masani myna (faʻatasi ai ma papalagi a Europa, manu iti o fale ma lulu vao mauga) faʻaleagaina fale o le taulaga. O ona faamoega e poloka e alavai ma paipaipa, ma mafua ai faalavelave i fafo atu o fale.
Lomiga faʻasalalau: 05/06/2019
Faʻafou aso: 25.09.2019 i le 13:36
