Springbok

Springbok - o se antelope nofo i Aferika, o ia o se moni sprinter ma o se sili jumper. I le Latina, o le igoa Antidorcas marsupialis na avatua i lenei faʻamaoniga e le Siamani natura o Eberhard von Zimmermann. Muamua lava, na ia faʻatatauina le nifo-vae i le ituaiga o antelope nifo. Mulimuli ane, i le 1847, na tuueseese ai e Carl Sundewald le mammal i se isi ituaiga ma le igoa tutusa.

Amataga o le ituaiga ma faʻamatalaga

Ata: Springbok

O nei bovids na maua o latou igoa ona o le latou foliga iloga: latou osooso maualuga tele, ma le osooso 'oti i Siamani ma Dutch foliga mai o se springbok. O le igoa Latina o le ituaiga ua faʻamamafaina ai e le o le seva, o lona uiga o le anti poʻo le "non-gazelle".

O le igoa faʻapitoa - marsupialis, faʻaliliu mai le Latina, o lona uiga taga. I lenei ruminant, o le paʻu gaugau e tu mai le siʻusiʻu i le ogatotonu o le pito i tua, lea e tapunia ma le vaʻaia i se toʻafilemu tulaga. I taimi o osooso osooso, na matala, faʻaaliali le kiona-sinasina fulufulu.

O se manu e ona le aiga faʻavae o antelope moni e tolu ona vaega:

• Aferika i Saute;
• kalahari;
• Angolan.

O aiga vavalalata o springboks o gazelles, gerenuki, poʻo giraffe gazelles, horned gazelles ma saigas, o ia mea uma e aofia ai i le aiga e tasi. O ituaiga o aso nei o nei antelope na afua mai i Antidorcas recki i le Pleistocene. I le taimi muamua, o le nofoaga o nei ruminants sosolo atu i itu i matu o le konetineta o Aferika. O toega toega matua lava o loʻo maua i le Pliocene. E i ai foi isi ituaiga o lenei ituaiga o artiodactyls, lea na mouʻesea fitu afe tausaga talu ai. O mea muamua na maua i Aferika i Saute na amata mai i le vaitaimi o le 100 afe tausaga BC.

Foliga Vaaia ma foliga vaaia

Ata: Animal springbok

O le manifinifi ungulate ma se ua umi ma maualuga vae ei ai le tino umi o 1.5-2 m. O le maualuga i le mamae ma rump e toetoe lava tutusa ma mai le 70 i le 90 cm. O le mamafa i fafine i le averesi o 37.5 kg, i tane - 40 kilokalama O le lapoʻa lapoʻa e amata mai i le 14-28 cm, e i ai le tamaʻi uli uli i le pito. O lauulu puʻupuʻu e latalata ile tino. Tagata taʻitoʻalua o itupa uma ei ai nifo enaena pogisa (35-50 cm). Latou te foliga i se lira i foliga, o faʻavae e saʻo, ma luga latou ifo i tua. I le faʻavae, o lo latou lautele o le 70-83 mm. O taliga laʻitiiti (15-19 cm), nofo i le va o nifo, e faʻasino i le pito i luga. O le gaugau e faaumiumi, tafatolu i foliga. O le ogatotonu vaʻaitiʻi faʻamau e i ai se maʻai faʻai, o le faʻamau atigivae o loʻo faʻamatalaina lelei.

Le ua, tua, pito i fafo o vae i tua - malamalama enaena. O le manava, o le vaega pito i lalo i autafa, o le faʻata, o le itu i totonu o vae, o le pito i lalo o le ua e papaʻe. I autafa o le tino, faalava, tuueseese enaena ma paepae, o loʻo i ai se lanumoana lanu enaena. E i ai le ila enaena paʻepaʻe i le papaʻe papaʻe, i le va o taliga. O se pupuʻu pogisa e alu ifo mai mata i le gutu.

E i ai foi faʻafoliga felefele, e ala i filifiliga, manu o uliuli lanu ma le sukalati enaena lanu ma se paʻepaʻe papa i luga o foliga, faʻapea foi papaʻe, lea e i ai se enaena enaena enaena i itu. Subspecies eseese foi i le lanu.

O le Aferika i Saute o se mafiafia chestnut lanu ma faʻasologa pogisa i itu ma mama laina i luga o le pupula. Kalaharian - e i ai sona moli malamalama, ma enaena enaena pe toeititi uli uli i luga o itu. I luga o le fusi o loʻo i ai ni manifinifi enaena enaena enaena. O le Angolan subspecies e mumu enaena ma le lanumoana pito i tua. I luga o le faʻaputuga o loʻo i ai ni lanu enaena enaena lautele nai lo isi vaega, latou te le oʻo i le gutu.

O fea e nofo ai springbok?

Ata: Springbok Antelope

Talu ai, o le tufatufaina laina o lenei antelope ufiufi le totonugalemu ma sisifo itulagi o saute Aferika, ulufale atu i sautesisifo Angola, i eleele maualalalo i sisifo Lesotho. O loʻo maua pea le ungulate i totonu ole itu lea, ae i Angola e laʻititi ile numera. Ruminant e maua i itulagi matutu i saute ma sautesisifo o le konetineta. Springbok e maua i numera tele i le Kalahari Desert e oʻo atu i Namibia, Botswana. I Botswana, i se faʻaopopoga i le Kalahari Desert, o loʻo maua ni tina failele i le ogatotonu ma sautesisifo o itulagi. Faʻafetai i paka a le atunuʻu ma faʻasao, o lenei manu na ola i Aferika i Saute.

E maua i le itumalo o KwaZulu-Natal, i matu o Bushveld, ma i le tele o paka a le atunuʻu ma nofoaga faʻapitoa o manu vaefa.

• Kgalagadi i le North Cape;
• Sanbona;
• Aquila latalata i Cape Town;
• Addo Elephant latalata i Port Elizabeth;
• Pilanesberg.

O nofoaga masani mo springbok o mutia matala, vao laʻau, savannas ma semi-toafa ma maualalalo pupuni, seasea vao. Latou te le ulufale i toafa, e ui lava e mafai ona tutupu i nofoaga tuaoi latou. I vao mafiafia e latou te lalafi ai mai matagi i le tau malulu. Latou te 'aloʻalo i nofoaga ma mutia umi poʻo laʻau.

O le a le mea e 'ai e springbok?

Ata: Springbok

O le taumafataga o le ruminant e seasea maua ma aofia ai herbs, cereals, wormwood ma succulents. O le tele o mea uma latou te fiafia tele i laʻau, latou te 'aʻai a latou laʻau, lau, fuga, fugalaʻau ma fualaʻau, faʻamoemoe i le vaitau. Pig Finger - o se semi-toafa laau o loʻo tulaʻi mai ai se faʻafitauli mo faʻatoʻaga, e uumi ona aʻa i lalo o le eleele ma mafai ona toe gaosia e oʻo lava i fasi. Pig faia luga se tele vaega o laʻau afu i le taumafataga o springboks, faatasi ai ma le cereal tymeda tolu-au.

O le ungulate ua fetaui lelei ma le olaga i tulaga ogaoga o le aferika i sautesisifo. I le taimi e tumu ai laʻau i sua, i le taimi o timuga, latou te le manaʻomia e feinu, a o latou fafagaina vao sua. I vaitaimi matutu, a mu le mutia, e fesuiaʻi antelope e 'ai laʻau ma fua o laʻau. A i ai laʻititi meaʻai, ona mafai lea ona latou suʻesuʻe ma sili atu le suamalie o laʻau i lalo o le eleele, aʻa ma faʻapipiʻi o laʻau.

Vitio: Springbok

O nei ruminants atonu e le asiasi i nofoaga faʻasusu mo se taimi umi, ae afai e i ai vai puna latalata, ona bovids faʻaaogaina i latou i taimi uma e avanoa. I vaitau, a maeʻa maeʻa susunuina le mutia i le vevela o le la, latou taumafai mo vai ma inu mo se taimi umi. I vaitau matutu, o meaola mamele e fafagaina i le po, o lea e faigofie ai ona tausi le paleni o le vai: i le po e maualuga le susū, e faʻateleina ai le aano o le sua i laau.

I le seneturi lona 19, i vaitaimi o femalagaaʻiga, ina ua feʻaveaʻi povi i le tele o tagata, na latou oʻo atu i le apitaogalu o le sami, ma paʻuʻu i le vai, feinu ai ma feoti. O le latou nofoaga na vave ona ave e isi tagata, o se faʻaiuga o le tele o tino maliu o manu le manuia na fausiaina i le talafatai mo le limasefulu kilomita.

Features o amio ma olaga

Ata: Animal springbok

E tele ina ola le au ruminants i le tafa o ata ma le afiafi, ae o le umi ole gaoioiga e faʻamoemoe i tulaga o le tau. I le vevela, e mafai ona fafagaina i le po, ma i masina malulu, i le ao. Mo malologa, manu nonofo i le paolo, i lalo o togavao ma laau, pe a malulu, latou malolo i le ea tatala. Ole averesi o le soifuaga o le tina po o le tina e 4.2 tausaga.

O Springboks na faʻatusalia muamua e ala i femalagaiga i lafu povi e tele, e taʻua o trekkboken. O nei femalagaaiga e le tetele, e mafai ona maitauina i Botswana. O le faʻaititia o numera o antelope e mafai ai ona latou lotomalilie i mea taumafa o loʻo maua i le taimi tonu lea. I le taimi muamua, pe a vaʻaia na gaioiga sa maitauina i taimi uma, latou te faia i le sefulu tausaga.

O tagata e feoaʻi i autafa o le lafu, e sili atu ona faʻaeteete ma mataala. O lenei meatotino faʻaititia faʻatusatusa i le tuputupu aʻe o le kulupu. Latalata i togavao poʻo auala, faʻateleina le mataala. O tama matutua e sili atu le maaleale ma mataala nai lo fafine poʻo tagata talavou. I le avea ai o se faʻafeiloaʻiga, ungulate faia maualalo pu pu leo ​​ma snort i le tulaga o le atuatuvale.

O leisi iloga ma uiga eseʻese foliga o nei ungulate o maualuga osooso. Tele antelope e mafai ona osooso lelei ma maualuga. E faaputuputu e Springbok ona atigilima i le tasi taimi, punou lona ulu i lalo ma piʻo lona tua, oso i le maualuga o le lua mita. I le taimi o lenei gaioiga, o se gaugau matala i lona tua, i lenei taimi o le paʻepaʻe fulu i totonu o vaaia.

O le oso e iloa mamao mai, e pei o se faʻailoga o le mataʻutia i tagata uma o loʻo latalata mai. E ala i na gaioiga, e mafai e le ruminant ona faafenumiai le manufeʻai o lo o faatali mo le vete. O le faʻaputuputu oso ese mai le fefe pe maitauina se mea le malamalama i ai. Ile taimi nei, e mafai e le lafu atoa ona momoʻe e tamoʻe ile saoasaoa maualuga e oʻo atu ile 88 km / h.

Faʻatulagaina lautele ma toe gaosia

Ata: Springbok Antelope

Springboks o ni meaola fiafia tele. I le vaitau pe a leai se timu, latou te feʻaveaʻi i ni vaega toʻalaiti (mai le lima i le fiasefulu tasene tagata). O nei kulupu e fausia lafumanu i taimi o timuga. I totonu o ia pitonuʻu, e oʻo atu ile tasi ma le afa afe ulu, o meaola e feoaʻi, e suʻe ni nofoaga e tele ai ni togavao.

I le 1896, o le tele tele o springboks i le taimi o femalagaaiga na alu i se mafiafia o koluma, o le lautele o lea 25 km ma le umi o 220 km. O aliʻi e sili atu ona feʻaveaʻi, ma leoleoina le latou 'upega tafaʻilagi, ma o le lautele o lona fanua e tusa ma le 200 afe m 2. Latou te faʻailogaina lo latou teritori i miaga ma faʻaputuga otaota. Tamaʻitaʻi i lenei eria o loʻo aofia i le harem. O latou tamaloloa e puipuia mai le osofaʻia o tagata tauva. O le harem masani lava ona aofia ai le taseni fafine.

O tama matua e teu i ni tamaʻi kulupu e 50 ulu. Feusuaiga matua i latou tupu mai i le lua tausaga, i fafine muamua - i le ono masina o tausaga. Ole taimi ole faʻamama ile paʻu ile amataga ole timuga mai le amataga o Fepuari e oʻo ile faaiuga o Me. A faʻaalia e le tama lona malosi, e oso maualuga ma faʻamalosi i tua i nai sitepu uma. I lenei tulaga, o le gaugau i le itu i tua e matala, o loʻo i luga o auala o kelu ma se mea lilo faʻapitoa e faʻamalosia ai se manogi malosi. I le taimi nei, o fusuʻaga e faia i le va o aliʻi ma le faʻaaogaina o meatau - nifo. O le manumalo e tuliloa le fafine; afai, o se faʻaiuga o sea tuli, ulufale se ulugaliʻi i le teritori o le isi tama, ona maeʻa le tuliloaina, filifilia e le fafine le ana o le 'upega tafaʻilagi e avea ma ana paʻaga.

O le maitaga e 25 vaiaso le umi. O le vaitau o le fanauina o teine ​​e tumau ia Aukuso ia Tesema, ma lona tumutumu ia Novema. O meaola e faʻafesoʻotaʻi le fananau mai o tamaʻi fanau ma le tele o taimi e toulu ai timuga: i le vaitau o timuga, e tele laʻau lanumeamata mo meaʻai. O le fanau e aofia ai le tasi, sili atu laiti i le lua tamai povi. E tulaʻi pepe i luga o latou vae i le aso e sosoʻo pe tolu pe a uma le fanau mai. Muamua, latou te lalafi i se mea malulu, i se togavao, a o le tina e 'aʻai i le mamao mai le tamaʻi povi, e naʻo le fafagaina o ia. O nei vaitaimi faʻasolosolo malie lemu, ma i le 3-4 vaiaso o le pepe ua leva ona fafagaina i tafatafa o le tina.

Fafagaina o le talavou tumau pea i le ono masina. A maeʻa lena, nonofo tamaʻitaʻi fafine ma lo latou tina seʻia oʻo i le isi fanau, ma faʻaputuputu eseese aliʻi i ni vaega toʻatele. I vaitaimi matutu, o fafine ma pepe e faʻapipiʻi i lafu povi e oʻo atu i le selau ulu.

Natura fili o springboks

Ata: Springbok i Aferika

I le taimi muamua, a o lapopoʻa o manu vaefa-o atigivae o manu e lapoʻa tele, e seasea osofaia e nei manu feʻai, talu ai ona o le fefefe latou te faanatinati atu i le saoasaoa tele ma mafai ona solia mea ola uma io latou ala. I le avea ai o se tulafono, o fili o ruminants osofaʻia vaega nofofua poʻo tagata mamaʻi, ae tele taimi o talavou ma talavou. O springboks e fealuaʻi solo i togavao e sili atu ona afaina i osofaʻiga a manu feʻai, talu ai e faigata ona puipuia, ma e masani ona maileia i latou e fili.

O le lamatiaga mo nei ruminants o:

• liona;
• maile Aferika vao;
• luko e uli uli;
• nameri;
• Aferika i Saute vao;
• cheetah;
• hyena;
• caracal

Mai i fulufulu ulu, o ituaiga eseese o aeto e osofai, latou te mafai ona puʻeina tama. Faʻapea foi caracals, vao maile ma pusi, taʻifau, hyenas saili mo pepe. O nei manuki e le mafai ona puʻeina ma tagata matutua uumi-vae ma vave osooso. O manu mamaʻi pe faʻavaivaia e vaʻai e leona. Leopards o loʻo faʻatalitali ma lalafi le latou vete. Cheetahs, mafai ona tauva i le saoasaoa ma nei artiodactyls, faatulaga tuli.

Faitau aofai ma tulaga o ituaiga

Ata: Springbok

I le seneturi ua tuanaʻi, o le numera o ruminants ua paʻu maualalo, ua mouʻese mai le tele o itulagi o Aferika i Saute ona o se faʻaiuga o lona faʻaumatiaina e tagata ma ina ua maeʻa le faʻamaʻi o ruminants. E tuliloaina Springboks, pei ole aano o antelope, o latou paʻu ma nifo e sili ona lauiloa. Tele o tagata taʻitoʻatasi nonofo i le atunuʻu paka ma tumaʻoti puipuia eria i le taimi muamua tuʻaiga masani. Latou te fafagaina i faʻatoʻaga faʻatasi ai ma mamoe. O le manaʻoga faifaipea mo aano o manu ma paʻu o nei ungulate e faʻaosofia ai tagata o le lotoifale e faʻatupuina i latou i le tafeaga.

I nisi itulagi o Namibia ma le Kalahari, springboks e maua fua, ae o femalagaaiga ma saoloto fua faʻatapulaʻaina e le fausiaina o papupuni. Ua latou le toe maua i le togavao savannah ona o le i ai o ticks, lea o loʻo avea ma faʻamaʻi, faʻatasi ai ma le faʻaputuga o sua i le fatu. Ungulate leai ni auala e faʻafetauia ai lenei faʻamaʻi.

O le tufatufaina o subspecies ei ai ona lava itulagi:

• Aferika i Saute e maua i Aferika i Saute, i saute o le vaitafe. Lanu moli. E tusa ma le 1.1 miliona ulu o ii, lea e tusa ma le miliona e nonofo ai i le Karu;
• Kalakhara e salalau i matu o le vaitafe. Lanumoli, i le teritori o Aferika i Saute (150 afe tagata), Botswana (100 afe), saute o Namibia (730 afe);
• O Angolan e nofo i le itu i matu o Namibia (e le o fuafuaina le numera), i saute o Angola (10 afe kopi).

I le aotelega, e 1,400,000-1750,000 kopi o lenei bovine. E le talitonu le IUCN o le faitau aofai o tagata ua i lalo o le taufaamataʻu, leai se mea e lamatia ai le umi-ola ola o le ituaiga. O le manu ua faʻavasegaina o le sili laʻititi lamatia LC. O le tuli ma fefaatauaiga e faʻatagaina i luga o le springbok. O lona aano o manu, nifo, paʻu, paʻu e manaʻomia, ma taxidermy models e lauiloa foi. Lenei mammal o se taua faʻatauaina ituaiga fanafanau ituaiga i saute o Aferika. Ona o lona lelei tofo, aano o se oloa mautu oloa auina atu i fafo.

Talu ai springbok faaleagaina barbarously, pei o taimi o femalagaaiga solia ma 'ai faʻatoaga. O pulega o atunuu o loʻo i sautesisifo o Aferika o loʻo faia ni auala eseese e faʻalauteleina ai paka a le atunuʻu ma faʻasaoina lenei ituaiga o ungulate i le vao.

Lomiga faʻasalalau: 11.02.2019

Faʻafou aso: 16.09.2019 i le 15:21

Maimoa le vitio: Springbok pronking (Novema 2024).