O le manu, ona o lona latalata i tagata, ua manatu o le sili ona suesueina o le posum. E le gata i lea, o le fox kuzu o le sili ona tele o meaola i meaola uma i Ausetalia.
Faʻamatalaga o le fox-shaped posum
Trichosurus vulpecula e tele ona igoa aloaia (fox-shaped posum, brushtail, masani kuzu-fox) ma auai i le aiga tausoga mai le faʻatonuga Dvoretstsovye marsupial.
Foliga Vaaia, fua
O se manu aulelei, e ui lava o le lapoʻa tele o le manu ma lona gutu, lea e tu ai i luga taliga, o le vaevaeina laugutu luga ma pogisa mata lapoʻa tutu i fafo. O le lapoʻa incisors o le auvae alalo lalo eseesega ma le laiti canine.
O le mamafa o le fox matutua o le kuzu e eseese mai le 1.2 i le 4.5 kg (laʻititi e oʻo atu i le 5 kg) ma le umi o le tino o le 35-55 cm. O le tino o le fox-shaped posum e squat ma umi, o le ua e puʻupuʻu, o le ulu e faʻaloloa. I luga o taliga (matua le lavalava totonu) tutupu samasama pe enaena laulu. Vibrissae e umi ma uliuli, o le afa lona lua o le siʻusiʻu o le tutusa lanu.
O alofivae o kuzu e leai ni lauulu, o atigivae mafolafola e vaʻaia i lima matua o vae taumatau: i isi tamatamaivae, o matiuu e pei o ni selesaito, uumi ma malosi. Kuzu foxes o loʻo i ai se pupuni paʻu faʻapitoa (latalata i le ogo) e maua ai se mea lilo ma se manogi malosi musky.
Mea Moni. O sui sili ona mataʻina o le ituaiga ma le mafiafia o fulufulu (e aofia ai ma le siʻusiʻu) nonofo i Tasmania. O kuzu i le lotoifale e 2-3 taimi sili atu le mamafa nai lo o latou aiga o loʻo nonofo i Matu o Ausetalia ma o loʻo iai se peleue manifinifi ma se pulumu e le faʻaalia i le siʻu.
O le laina e fuafua ai le lanu o meaola - e mafai ona 'eseʻese, mai le paʻepaʻe-sinasina i le enaena poʻo le uliuli, ma o le peleue o le underbelly ma lalo ua oʻo sone e masani ona mama. Albinos o loʻo maua foi i totonu o alope foliga foliga.
Soifuaga, amio
O le fox kuzu o se nofoaga tuʻulafoaʻi, o loʻo pipiʻi atu i se tasi o teritori ma maitauina se tulaga faʻavae. Taulaina se oe lava togafiti, i le ogatotonu o lea o loʻo i ai le pea o ofaga ofaga, tupu e le sili atu nai lo le 3-4 tausaga o le matua. O le taupulepulega a le aliʻi e oʻo atu i le 3 hectares, o le fafine - e laʻititi laititi, 1-5 hectares.
Kuzu maka tuaoi, toa tagata ese (tele lava tutusa itupa ma uo-to-peer tagata taʻitasi), ae faʻatagaina uso ituaiga o le isi itupa poʻo maualalo tulaga lautele i luga o la latou teritori. I le ao, e moe le tamaʻi pulu, e alu e suʻe ni meaʻai, 1-2 itula pe a goto le la.
E masani ona avea ma sulufaʻiga:
- mafiafia mafiafia;
- "Faʻamoe" poʻo faʻamau o laʻau;
- fale tuʻulafoaʻi pe faʻatauvaʻa tele (lotoa ma fale faʻaputuga).
Kuzu e alu lemu i luga o le eleele, ae na te le faʻaalia se faʻapitoa gaioi i luga o se laʻau, e ui lava i lona sili ona fetuʻunaʻi i le aʻea. O le masani o ana gaioiga e avea ai o ia e le pei o se fuʻa, a e pei o le telegese.
O se siʻusiʻu muamua e faia se sao taua i le faimalaga i ogalaau ma pale, ma lona fesoasoani le manu o loʻo faʻamau i luga o se lala ona faʻatoʻa tuʻu ai lea i totonu oʻi maai foliga pei o ni selesaito. I le sailiga o meaʻai, e le faʻatapulaʻaina e Kuzu ia lava i le suʻesuʻeina o laʻau lata ane, ae o le suotosina foi le eleele, siakiina fale lata ane pe a oʻo atu ia te ia.
O le fox-foliga posum e le maasiasi i le latalata vavalalata ma tagata, lea e na o ia e aoga ai. O manu e nonofo i togalaʻau ma paka, e faʻatupuina ai le tele ma le pisapisaʻi o nofoaga.
O Kuzu e fiafia e talanoa ma ona foliga, ma o le mafuaʻaga lea e amanaʻia ai o ia o se tasi o tamaʻi teine sili ona leo - e faʻalogo se tagata i lona tagi i se mamao e oʻo atu i le 0.3 km. O le eseesega o leo faailo, e tusa ai ma zoologists, o loo faamatalaina i le i ai o le cartilaginous vaega o le larynx (e tusa ma le tele o le pea), lea e le oi ai i isi marsupial. Faʻafetai i lenei mea faigaluega, kuzu hiss, squeal, squeals, grunts ma e oo lava i pesega.
O le a le umi e ola ai le alope kuzu?
O le pulumu ola i le averesi e uiga i 11-15 tausaga, ma seti faʻamaumauga umi o le olaga pe a pa'ū i le faʻatagaga. I le auala, o le fox-foliga posum e faigofie tausi, e masani i meaai fou e aunoa ma ni faʻafitauli ma e le faʻaalia le osofaʻiga i tagata e ona (uma e le valu, e le utia pe gogolo). E ui i lea, e toʻaitiiti lava tagata e mananaʻo e taofi kuzu i le fale: o se manogi faʻapitoa mai lona tino.
Feusuaiga le mama
O le eseʻesega i le va o itupa e mafai ona maua i le tele - o le fafine o le fox kuzu e laʻititi nai lo tama. I se faʻaopopoga, male maua a sili atiina ae paʻu paʻu o loʻo tu i luga o le fatafata. O le fafine e mafai ona iloga i se sili atu manino paʻu paʻu paʻu i luga o le manava, lea na ia amoina ai lana tama oti ina ua fanau.
Nofoaga, nofoaga mau
O le fox-shaped posum range e aofia ai le tele o Ausetalia (aemaise lava lona itu i sasaʻe, matu ma sisifo sisifo), faʻapea foʻi ma Kangaroo Islands ma Tasmania. I totonu o le laueleele matutu ma le afu o le Ausetalia laueleele tele, o le alope kuzu e seasea maua. I le seneturi na muamua atu, na faʻailoa mai ai le ituaiga i Niu Sila. Lenei kuzu fafagaina tele na latou liua i se moni taufaamatau i le lotoifale taʻaloga.
Manaia. Ua masalomia e le au suesue i le Zoologists o le Kuzu (o tagata tele o fuamoa ma moa) o loʻo mafuaʻaga i le paʻu o le faitau aofai o tagata kiwi, e ofaga na o Niu Sila lava.
O siʻusiʻu fufulu e masani ona nofo i vaomatua poʻo ni togavao, ae latou te nonofo foʻi i laufanua leai se aoga ma faʻatafunaina. E le fefefe Kuzu i taulaga o loʻo nonofo ai togalaʻau ma paka.
Taumafa o le fox kuzu
I nisi o itulagi, e oʻo atu i le 95% o taumafataga o kuzu i aso uma e paʻuʻu i laʻau eucalyptus, ma i le vaomatua vao, o laʻau uʻamea, e matua oona lava mo lafumanu, na avea ma ana meaʻai autu.
I se tulaga lautele, o le taumafataga o le fox-foliga posum aofia ai uma laʻau ma manu mea:
- o le palu o lau;
- fugalaʻau ma fualaʻau 'aina;
- fua;
- invertebrates;
- fuamoa manu;
- laulelei vertebrates.
Afai e nonofo manu i tafatafa o nofoaga e tataʻa ai meaola, latou te naunau e 'aʻai laufanua laʻau pe taumamafa i fugalaʻau, faʻamautu i togalaau a le taulaga.
Toe fanafanau ma fanau
I Ausetalia, o le vaitau feusuaʻi o le fox kuzu e le faʻatapulaʻaina e se auivi malo, ae o le osooso o faiga faʻafeusuaiga e maitauina i le tautotogo ma le tautoulu (o ulugaliʻi maua fanau i vaitaimi uma e lua). I le itu i sautesasae o Ausetalia, o tumutumu o le fana i le va o Me ma Iuni. I Niu Sila, o kuzu mating games na amata mai ia Aperila ia Iulai. Ile taimi nei, e fefefe tele tamaʻitaʻi ma e faigata tele ona faʻataua a latou tagata suʻesuʻe, ma tuʻu ese mai ia latou i le mamao e tusa ma le 1 mita.
O le sailia o le tali atu, o le tamaloa e faitogafiti, avatu filemu leo faailo, manatuaina o le leo o le cub. I le faʻaiuga o feusuaʻiga, tuua e le paʻaga le faʻafilemuina fafine, matua teʻena tiute faʻatama.
Maitaga e puʻupuʻu ma tumau 16-18 aso. E aumaia e le fafine le tasi tamaʻi tama (i ni tulaga se seasea, masaga), na te fafagaina i le susu ma ave i totonu le taga pe a ma le ono masina. Ina ua tuua le taga, ona tolotolo atu lea o le tama i le tua o lona tina ma nofo ai iina mo ni nai masina, e ui lava ua mafai ona ia aumaia ma lamuina ia lava meaai mautu. Susu fafagaina taofi i le 6-10 masina. Kuzu foxes ua sauni e toe fanaua pe a maeʻa le muamua pe lua tausaga o le olaga.
Fili masani
O le fox-shaped posum e sailia e tagata faʻalelalolagi ma fulufulu manu:
- falcon (nisi ituaiga);
- Aeto ufiufi siʻusiʻu siʻusiʻu;
- lawo (ituaiga filifilia);
- Niu Sila kea parrot;
- mataʻi isumu (i mauga ma afa toafa);
- alope ma taifau dingo;
- pusi feʻai
O le lisi o fili o le fox kuzu o loʻo faauluulu e se tamaloa na ia faʻaumatiaina manu mo le lelei o latou fulufulu manu, lea na auina atu i fafo i le tele o numera mai le atunuʻu o Ausetalia.
Mea Moni. Ua lauiloa i le 1906, e 4 miliona kuzu fox paʻu paʻu na faʻatau atu i le fulufulu maketi o Lonetona ma Niu Ioka, na ofoina i lalo o igoa "Ausetalia posum" ma le "Adelaide chinchilla".
O tagatanuʻu o Ausetalia ma Niu Sila fasioti siusiu pulumu e le gata mo lo latou malamalama ma mafanafana fulufulu manu, ae faʻapea foi mo aano o manu, e ui lava i lona manogi musky manogi.
Faitau aofai ma tulaga o ituaiga
O le vaega muamua o alope kuzu (mo le atinaʻeina o se fulufulu manu fefaatauaiga) na aumai i Niu Sila i le 1840, ma e oʻo atu i le 1924 ua matua faateleina le lafumanu ua avea le auina atu i fafo o paʻu ma mea lelei na maua ai tupe maua. O le fiafia o le au tulimanu na le atoa - na oʻo mai o le ami o alope-pei o posum e le gata na afaina ai povi i le fatafata vaivai, ae mafua ai foi le toe faʻafouina o le lotoifale vao, aemaise lava, laʻau.
O le nofo ai i togavao o Niu Sila, na vave ona fesuiaʻi le siusii pulumu i se ituaiga meaʻai fou mo latou - o lau o laau taua taua ua amanaʻia o le atunuʻu. O laʻau na matua suamalie lava o le faitau aofai o tagata na faʻateleina i le 50 kuzu i le hectare (25 taimi maualuga atu nai lo Ausetalia). Moni, i se taimi mulimuli ane, o le numera o manu na faʻaititia lava, latalata atu i le 6-10 tagata taʻitasi i le hectare, ae o le taimi lea o nisi o fualaʻau laʻau ua uma ona le mafai ona toe faʻafoʻi, ma o le kuzu na fesuiaʻi i isi, e ui lava e le aulelei (i gastronomic faaupuga) laʻau.
Na avea Niu Sila ma parataiso mo le fox kuzu. E leai ni manu feʻai a Ausetalia (pei o dingoes), tagata tauva i meaʻai ma e oʻo lava i papala na faʻatonutonuina le le toe faʻatonutonuina o Kuzu.
O le tele o meaʻai faʻavae na mafai ai ona faʻauo e oʻo lava i ituaiga o meaola taʻitasi e faʻavae e pei o pulumu fuʻu. I Niu Sila mauoa, na taofi le tauva o le tasi ma le isi, pei ona masani ai i Ausetalia, ma amata ona nonofo latalata, ma nofoia tamaʻi fasi fanua.
I ni nai tausaga mulimuli ane, o le Kuzu, o le na faalauiloa le gaioiga o le suia o le fausaga o le vaomatua i Niu Sila, na tatau ona sui atu i na laau na totoe: o le sili ona suamalie i lena taimi ua uma ona faasaolotoina mai laulaau ma ua mautinoa le oti lata mai. E tusa ai ma faamaumauga lata mai, o le faitau aofai o tagata o le fox kuzu e tusa ma le 70 miliona tagata, e faaluaina le aofai o mamoe i Niu Sila.
O fagotaga faapisinisi mo Kuzu e faia i luga o le motu. Tasmania. I se faʻaopopoga, o le ituaiga faʻatagaina e faʻatagaina ona auina atu i Kangaroo Island, lea e faʻaleagaina ai i siusiu uma tagata ma flora i le lotoifale. O le posi e pei o le fox e faʻapea foi ona faʻamaonia o se faʻamaʻi i Ausetalia, lea e mafua ai le faʻaleagaina tele o toga paina.
I le IUCN Red List, o le fox kuzu ua lisiina o le "Least Concern" ona o le lautele o le tufatufaina atu o le ituaiga, manatu tele numera ma nofoaga i nofoaga puipuia. O loʻo mautinoa e le au faʻasao meaola, e leai ni mea taufaamataʻu o iai, seʻi vagana le paʻu o laau tetele.
