O le iʻa coelacanth o le fesoʻotaʻiga vavalalata i le va o iʻa ma meaola amphibious muamua na faia le suiga mai le sami i le laueleele i le vaitaimi o Devonia pe tusa o le 408-362 miliona tausaga talu ai. O le taimi muamua na manatu o le atoa ituaiga na faʻaumatia i le afe tausaga, seʻia oʻo i se tasi o ona sui na maua e faifaiva mai Aferika i Saute i le 1938. Talu mai lena taimi, na latou suesueina ma le mataalia, e ui lava e oʻo mai i le aso o loʻo iai pea le tele o mea lilo o loʻo siʻomia ai le prehistoric iʻa coelacanth.
Faʻamatalaga o coelacanth
O Coelacanths na aliali mai pe tusa o le 350 miliona tausaga talu ai ma e talitonu e tele i le tele o le lalolagi.... Mo se taimi umi lava, na talitonuina na latou faʻaumatia i le tusa o le 80 miliona tausaga talu ai, ae i le 1938 o se sui o le ituaiga na maua ola i le Vasa Initia latalata i le itu i saute o le talafatai o Aferika.
I le amataga o le 20 seneturi, coelacanths ua leva ona lauiloa mai le fossil faamaumauga, a latou kulupu sa tele ma eseese i le vaitaimi o Permian ma Triassic vaitaimi (290-208 miliona tausaga talu ai). I le gasologa o tausaga, galuega mulimuli ane i luga o le Comoro Islands (tu i le va o le konetineta o Aferika ma le itu i matu o Madagascar) aofia ai le mauaina o le ulugaliʻi selau faʻaopopo faʻamatalaga puʻeina i matau e tagata faifaiva i le lotoifale. Ae pei ona e silafia, latou te leʻi faʻaalia i maketi, talu ai e leai se aoga o meaʻai (o le coelacanth meat e le talafeagai mo le taumafaina e tagata).
Ile sefulu tausaga talu mai lenei mea ofoofogia na maua ai, o suʻesuʻega i lalo o le sami na maua ai e le lalolagi le tele o faʻamatalaga e uiga i nei iʻa. Ma, na lauiloa o latou o ni tino le moe, leai ni po e ola ai le tele o le aso malolo i ana i kulupu o 2 i le 16 tagata taʻitasi. O nofoaga masani e foliga mai e leai ni laufanua gaoā e tu ai ana i le loloto o le 100 i le 300 m. I le taimi e tuli manu ai i le po, e mafai ona feʻausi e oʻo i le 8 kilomita e suʻe ni meaʻai ae leʻi toe solomuli i totonu o le ana i le iʻuga o le po. O le iʻa e taʻitaʻia se ituaiga olaga sili ona lelei. Naʻo se faʻafuaseʻi ona alu atu i se tulaga mataʻutia e mafai ona faʻamalosia ai o ia e faʻaoga le malosi o lona siʻusiʻu siusiu mo se oso oso mai se nofoaga.
I le vaitau o le 1990, na faʻaputuputuina isi faʻaaliga mai sauté sisifo o Madagascar ma fafo atu o le motu o Sulawesi i Initonesia, o faʻamaumauga a le DNA na mafua ai ona aloaʻia faʻapitoa a Initonesia o se isi ituaiga. Mulimuli ane, fagota coelacanth mai le talafatai o Kenya, ma se isi faitau aofai o tagata na maua i Sodwana Bay mai le talafatai o Aferika i Saute.
E oʻo mai i le taimi nei, e tele mea e leʻo iloa e uiga i lenei iʻa uiga ese. Peitai tetrapods, colacanths, ma pulmonary iʻa ua leva ona iloaina o se vavalalata aiga o le tasi i le isi, e ui lava o le topology o le sootaga i le va o nei vaega e tolu e matua faigata lava. O se tala matagofie ma sili atu auiliili o le mauaina o nei "fossil ola" o loʻo tuuina mai i iʻa na maua i le taimi: O le sailiga mo Coelacanths.
Foliga Vaaia
Coelacanths e matua 'eseʻese mai isi tele o loʻo iloa nei ola ola. E i ai le latou petal faʻaopoopo i luga o le siʻusiʻu, paʻu lobed fins ma le vertebral koluma e le o atoa atinae. Coelacanths na o pau ia o manu o loʻo i ai i le taimi nei ma le atoa gaioiga intercranial soʻoga. O loʻo faʻatusalia le laina e vavaeʻese ai le taliga ma le faiʻai mai mata o le isu. O le fesoʻotaʻiga vavalalata faʻatagaina e le gata i le faʻagaeʻeina o le auvae alalo i lalo, ae faʻaputuputu foʻi le auvae a luga i le taimi o le tulimanu, lea e faʻafaigofieina ai le gaioiga o le taliaina o taumafa. O se tasi o foliga sili ona manaia o le coelacanth o le i ai o pailate e lua, o le fausaga ma le ituaiga o gaioiga e tutusa ma foliga faʻavae o le lima o le tagata.
O le coelacanth e fa ona fualaʻau, o fualaʻau e fufulu ai meaʻai ua suia e sipela ipu, o lona fausaga e pei o aano o le nifo o le tagata. O le ulu e le lavalava, o le operculum e faʻalauteleina i tua, o le auvae lalo e lua felafolafoaʻi faʻamaʻaina pelu, o nifo e faʻapipiʻi, faʻapipiʻi i luga o ponaivi pipii faʻamau i le gutu.
O una e tetele ma mafiafia, e pei o le fausaga o le nifo o le tagata. O le talavai aau e faaumiumi ma tumu i gaʻo. O le sela coelacanth o loʻo faʻaauupegaina i se alatoto faataamilo. I iʻa matutua, o le faiʻai e matua laʻititi lava, nofo na o le 1% o le aofaʻi cranial ana; o isi o loʻo faʻatumuina i le gel-pei gaʻo tele. O se mea moni mataʻina o tagata taʻutaʻua o le faiʻai e nofoia le sili atu i le 100% o le faʻatagaina pu.
I le taimi o le olaga, o le iʻa ei ai le lanu o le tino - pogisa uʻamea lanu moana, o le ulu ma le tino e ufiufiina i le le paʻepaʻe pe papaʻe samasama lanu. O le vaʻaia vaʻaia e tasi mo sui taʻitasi, e mafai ai ona iloga le faʻailoaina o latou va pe a faitauina. A maeʻa le oti, ua mou atu le lanu lanumoana o le tino, ua lanu enaena enaena pe uli. Feusuaʻiga dimorphism e faaleoina i le coelacanths. O le fafine e sili lapoʻa nai lo le tane.
Soifuaga, amio
I le ao, o le coelacanth "nofo" i ana i kulupu o 12-13 iʻa... O manu ia i le po. Coelacanths taʻitaʻia se loloto olaga, lea e fesoasoani e faʻaaoga ai le malosi atili faʻaletino (e talitonuina o latou metabolism faʻasolosolo lemu i lalo), ma e mafai foi ona feiloaʻi i ni manuki laiti. Ina ua goto le la, o nei iʻa tuua a latou ana ma tafetafea lemu i luga o le substrate, masalo i le sailia o meaai i totonu o 1-3 mita o le pito i lalo. I le taimi o osofaʻiga o sailiga manu i le po, e mafai e le coelacanth ona aau i le sili atu i le 8 km, ma, i le tafa o ata, sulufaʻi atu i le ana latalata.
E manaia!A o sailia se tagata manua poʻo le feʻaveaʻi mai le tasi ana i le isi, o le coelacanth e minoi lemu, pe faʻasolosolo foi ona lele i lalo, ma faʻaaoga ona fulufulua fectoral ma pelvic fins e faʻatonutonu ai le tulaga o le tino i le vanimonimo.
O le coelacanth, faʻafetai i le tulaga ese o fini, e mafai ona tautau i le avanoa saʻo, manava i luga, lalo pe faʻalo i lalo. Muamua lava, na talitonu sese e mafai ona savali o ia i lalo. Ae o le coelacanth na te le faʻaaogaina ona lino paʻu e savali ai i lalo, ma e tusa lava pe malolo i totonu o se ana, na te le paʻi i le mea o loʻo sosolo i lalo. Pei o le tele o iʻa lemu, o le coelacanth mafai faʻafuaseʻi ona gagau pe vave aau ese ma le gaioiga o lona tele caudal asa.
O le a le umi e ola ai le coelacanth
E tusa ai ma lipoti e leʻi faʻamaoniaina, o le maualuga o tausaga ole iʻa coelacanth e tusa ma le 80 tausaga. O iʻa moni na e ola umi. E mafai ona o se loloto, fuaina olaga ola fesoasoani ia latou tumau olaola mo se umi vaitaimi ma sao selau o afe o tausaga, lea e mafai ai ona latou faʻaaogaina o latou malosiaga taua i le tamaoaiga e mafai ai, sosola ese mai manu feʻai ma ola i le mafanafana tulaga tulaga.
Coelacanth ituaiga
Coelacanths o le igoa masani mo lua ituaiga, o le Komaran ma Indonesia coelacanths, na o latou ituaiga ola o le sa avea muamua aiga tele ma sili atu 120 ituaiga o totoe i le itulau o le tausaga.
Nofoaga, nofoaga mau
O lenei ituaiga, ua taʻua o le "fossil ola", o loʻo maua i le Indo-Western Pacific Ocean latalata i Greater Comoro ma le Anjouan Islands, le talafatai o Aferika i Saute, Madagascar ma Mozambique.
Ua faitau sefulu tausaga o suʻesuʻe le faitau aofai o tagata... O se faʻataʻitaʻiga Coelacanth, na maua i le 1938, mulimuli ane taitai atu ai i le mauaina o le muamua faamaumauina faitau aofai, tu i le Comoros, i le va o Aferika ma Madagascar. Peitai, mo le onosefulu tausaga na avea o ia ma tagata e toʻatasi o le coelacanth.
E manaia!I le 2003, IMS faʻatasi ma le Aferika Coelacanth poloketi e faʻatulaga atili isi sailiga. O Setema 6, 2003, o le mauaina muamua na maua i le itu i saute o Tanzania i Songo Mnar, avea Tanzania le ono atunuu e faamaumau coelacanths.
I le 14 Iulai 2007, e tele isi tagata na maua e tagata faifaiva mai Nungwi, North Zanzibar. Na vave taunuʻu ane le au suʻesuʻe mai le Zanzibar Institute of Marine Science (IMS), na taʻitaʻia e Dr. Nariman Jiddawi, i le nofoaga na faʻailoa ai le iʻa o le Latimeria chalumnae.
Taumafa o coelacanth
O le maitauina o faʻamaumauga e lagolagoina ai le manatu o lenei iʻa e tafetafea esea ma faʻafuaseʻi ona 'utia i se mea puʻupuʻu, e faʻaaoga ai ona auvae malosi aʻo oʻo atu i ai le tagata manua. Faʻavae i luga o le manava o le tagata puʻeina tagata, e foliga mai o le coelacanth a itiiti mai na o se vaega fafagaina sui o le manu mai le pito i lalo o le sami. O faʻataʻitaʻiga foʻi e faʻamaonia ai le faʻamatalaga e uiga i le i ai o le electroreceptive function of the rostral organ iʻa. E faʻatagaina latou ia iloa mea i totonu o le vai e le latou eletise.
Toe fanafanau ma fanau
Ona o le loloto o le sami nofoaga o nei iʻa, itiiti iloa ai e uiga i le natura 'natura natura natura. I le taimi nei, e matua manino lava o coelacanths o viviparous iʻa. E ui lava na talitonu muamua o le iʻa e maua ai fuamoa ua uma ona faʻamalosia e le tama. Lenei mea moni faʻamaonia le i ai o fuamoa i le fafine puʻeina. O le lapoʻa o le tasi fuamoa o le tele o le polo tenisi.
E manaia!Tasi fafine e masani ona fanau mai i le 8 i le 26 ola falai i le taimi. O le tele o se tasi o pepe coelacanth e amata mai le 36 i le 38 senitimita. I le taimi o le fanau mai, ua uma ona latou atiina ae lelei nifo, fins ma una.
A maeʻa le fananau mai, e tofu lava le pepe ma le fafine, o loʻo tumu i le susu e faʻapipiʻi i le fatafata, e maua ai meaʻai i le taimi o le maitaga. I vaega mulimuli ane o le atinaʻeina, pe a uma le sapalai o le yolk, o le taga o le yolk i fafo e foliga mai e omia ma faʻatosina i totonu o le tino o le tino.
O le maitaga taimi o le fafine e tusa ma le 13 masina. O lea la, e mafai ona manatu o fafine e mafai ona fanauina naʻo sekone uma poʻo le tolu tausaga.
Fili masani
O malie e avea ma fili masani o le coelacanth.
Tau faʻapisinisi
O iʻa Coelacanth e le talafeagai mo le taumafaina e tagata... Peitai, o lona puʻeina ua leva ona avea ma se faʻafitauli faigata mo ichthyologists. O faifaiva, na mananaʻo e faʻatosina tagata faʻatau ma turisi, na latou puʻeina ina ia fausia ai ni mea manufelelei mananaia mo faʻaputuga tumaoti. O lenei mea na mafua ai le le toe faʻaleagaina o le faitau aofai. O le mea lea, i le taimi nei, coelacanth ua aveʻesea mai le fefaatauaiga lalolagi fefaatauaiga ma ua lisiina i le Red Tusi.
Ua faʻatulafonoina foi e le au faifaiva o le Motu o Greater Comoro, le faasa o fagotaga i nofoaga o loʻo iai coelacanths (poʻo "gombessa" e pei ona lauiloa ai ile atunuʻu), e taua tele ile faʻasaoina ole atunuʻu sili ona tulaga ese. O le misiona o le laveaʻi o coelacanths e aofia ai foʻi le tufatufaina o mea fagota i le au faifaiva i nofoaga e le talafeagai mo le coelacanth nofoaga, faʻapea foi ma le faʻatagaina o le toe foʻi mai faʻafuaseʻi maua iʻa io latou nofoaga masani. O loʻo iai faʻailoga faʻamalosiau talu ai nei ole faitau aofai o tagata
O le Comoros e faʻatautaia le vaʻavaʻaia o iʻa uma o lenei ituaiga. Latimeria o se sili taua tulaga ese mo le onapo nei lalolagi o saienisi, faʻatagaina oe e sili atu toe fausia le ata o le lalolagi na i ai miliona o tausaga ua tuanaʻi. Faʻafetai i lenei, coelacanths o loʻo avea pea ma sili ona taua ituaiga mo suʻesuʻega.
Faitau aofai ma tulaga o ituaiga
O le iʻa ua lisiina ua lamatia i le mumu lisi. O le IUCN Red List ua faʻatagaina le iʻa coelacanth i le Critical Threat status. Latimeria chalumnae ua lisiina ua lamatia (Category I Supplement) i lalo ole CITES.
I le taimi nei e leai se moni fuafuaina o le coelacanth faitau aofai... Fuainumera tele e matua faigata lava ona fuafuaina pe a fai o le ituaiga 'loloto nofoaga nofoia. O loʻo iai ni faʻamaumauga faʻamaumauina e faʻaalia ai le paʻu maualalo o le faitau aofai o tagata Comoros i le 1990s. O lenei paʻu le manuia na mafua mai i le faaofiina atu o iʻa i le laina fagota e tagata faifaiva i le lotoifale e tuli isi ituaiga iʻa loloto o le sami. O le puʻe (e ui e leʻi fuafuaina) o fafine i le tulaga o le fanauina o fanau e sili ona taufaamatau.
