Koala - "e le inu", o le ala lea na faʻaliliuina ai le igoa o lenei manu mai se tasi o gagana a Ausetalia. E tele tausaga ua tuanaʻi ae leʻi faʻamaonia e tagata suʻesuʻe meaola lenei mea lelei i taimi uma, ae inu vai lava.
Faʻamatalaga o le koala
O le paionia o lea ituaiga o le fuāvaa a le malo Barralier, o le i le 1802 mauaina ma auina atu toega o se koala i le ava malosi i le kovana o New South Wales. O le koala ola na maua i tafatafa o Sini i le tausaga na sosoʻo ai, ma i ni nai masina mulimuli ane, na vaʻaia ai e le au faitau a le Sydney Gazette le auiliiliga o faʻamatalaga. Talu mai le 1808, o le koala na avea o se vavalalata aiga o le manava, o se vaega o le tutusa vaega o lua-incised marsupial faatasi ma ia, ae na o le pau le sui o le aiga koal.
Foliga Vaaia
O le malie malie o le mafolafola paʻu isu, laititi tauaso mata ma faʻamatalaina, lautele-seti taliga ma fulu sosolo mai i tafatafa o itu e maua ai le lalelei i le foliga.
I fafo atu, o le koala e pei lava o se manava, ae, le pei o le mulimuli, e maua i le sili atu matagofie, mafiafia ma malulu fulufulu i luga i le 3 cm maualuga ma elongated lala.... O manu i matu e laʻititi le lapopoʻa (o fafine i isi taimi e le oʻo atu i le 5 kg), o manu i saute e toeititi faʻatoluina lapopoa (o tane e mamafa i le 14 kg).
E manaia! E toʻaitiiti tagata e iloa o le koala e seasea avea o ni meaola mamalia (faatasi ai ma primates), o latou tamatamai lima e tosoina i ni foliga papillary tulaga ese, pei lava o tagata.
O nifo o le koala e fesuiaʻi i le 'aina o laʻau ma e tutusa foliga ma nifo o isi lua-incisor marsupial (e aofia ai kangoosos ma manava). Maʻa oʻona, e tipi e le manu laulaʻau, ma olo o nifo e vavaeʻese mai le tasi i le isi e le diastema.
Talu ai ona fafaga le koala i laau, o le natura na tuuina atu ia te ia uumi, uumi atigivae i ona luma vae. O lima taʻitasi ua faʻaauupegaina i lima (tuʻu ese) limamatua biphalangeal e teteʻe i tamatamailima masani e tolu (ma tolu phalanges).
E ese le faʻatulagaina o vae i tua: i le vae e tasi le lima matua (leai se mativa) ma isi e fa o loʻo faʻaauupegaina i latou. Faʻafetai i ona uʻu uu, o le manu pipii mau i lala, loka ona lima i totonu o se loka: i lenei tulaga, o le koala pipiʻi i lona tina (seia oo ina avea ma tutoatasi), ma ina ua matua, ia dines, tautau i luga o le tasi ie ma moe.
O le peleue mafiafia o le asu efuefu, ae o le manava e foliga mai e mama i taimi uma. O le siʻusiʻu e tai pei o le urosa: e pupuʻu e tau le iloa atu e tagata i fafo.
Uiga ma le ituaiga olaga
O le olaga atoa o le koala e tupu i totonu o le mafiafia o le eucalyptus togavao: i le ao e moe ai, nofo i luga o se lala / tui i lala, ma i le po na ia aʻe i le pale e saili meaai.
Tamaʻitaʻi nofo toʻatasi, seasea tuʻua tuaoi o a latou lava taupulepulega, lea mai lea taimi i lea taimi (e masani lava i taumafa-mauʻoa itulagi) feʻaveaʻi... E le faʻatapulaʻaina e aliʻi, peitaʻi e le ese foʻi latou i le faʻauo: pe a latou feiloaʻi (ae maise ile taimi o le paluga), latou te fufusu seʻia iloga ua manuʻa.
E mafai e Koala ona faʻamalo i le tasi tulaga mo le 16-18 itula i le aso, ae le faitauina le moe. Leai se mea, e nofo e aunoa ma le minoi, uʻu le ogalaau poʻo le lala i ona muaʻi vae. A paʻu laulaʻau, e oso gofie lava le koala i le isi laʻau, naʻo le alu ifo i le eleele pe a fai e mamao tele le faʻatutu.
I le tulaga o le mataʻutia, o le taofiofia koala faʻaalia ai se malosi oso, faʻafetai lea e vave ona oʻo atu i le latalata i le laʻau ma aʻe i luga. Afai e talafeagai, o le a aau i le isi itu o le vai toatuga.
E manaia! O le koala e leai se pisa, ae a fefe pe manua, e leo leotele ma maualalo le leo, e maofa ai i si ona tamaʻi fale. Mo lenei alaga, e pei ona iloa e le au zoologists, o se pea o leo leo (faʻaopoopo), o loʻo tu i tua o le larynx, e nafa.
I tausaga ua tuanaʻi, na fausia ai e le konetineta o Ausetalia le tele o auala tele e kolosi ai vao o le eucalyptus, ma le lemu o koala, o loʻo sopoʻia le auala, e masani ona feoti i lalo o uili. O le maualalo o le atamai o koala e faʻatumuina e lo latou maoaʻe o le agalelei ma le amio lelei: i le tafeaga, latou fesoʻotaʻi fesoʻotaʻi ma tagata o tausia i latou.
Tausaga umi
I le vao, o le koala e ola e oʻo atu i le 12-13 tausaga le matua, ae i le vaʻa ma le faʻaeteete lelei, o isi faʻataʻitaʻiga na sao mai i le 18-20 tausaga le matua.
Nofoaga, nofoaga mau
I le avea ai o se iʻuga i le konitineta Ausetalia, o le koala e naʻo iinei e maua ai ma leai se isi mea. O le vaega masani o le marsupial e aofia ai itulagi tu matafaga i sasaʻe ma saute o Ausetalia. I le amataga o le seneturi talu ai, na aumaia ai koala i Sisifo Ausetalia (Yanchep Park), faʻapea foʻi ma isi motu (aofia ai Magnitny Island ma Kangaroo Island) latalata i Kuiniselani. Lenei Magnitny Island ua aloaʻia o le pito pito i matu o le taimi nei.
I le afa muamua o le seneturi talu ai, o le marsupial o loʻo nonofo i le setete o Ausetalia i Saute na faʻaumatia i le toʻatele. O lafumanu sa tatau ona toe faʻaleleia ma manu na aumai mai Victoria.
Taua! I aso nei, o le aofaiga o le eria, lea e aofia ai le tusa o le 30 biogeographic itulagi, toeititi 1 miliona km². O nofoaga masani o koala o ni vao laʻau eucalyptus, o loʻo iai i totonu ose taumafataga ma nei marsupial.
Meaʻai a Koala
O le manu e tau leai ni tauvaga taumafa - naʻo le lele lele lele ma le couscous fusi faʻaali mama faʻaali tutusa gastronomic fiafia. Fibrous shoot and eucalyptus leaf (ma le maualuga o le phenolic / terpene mea) o mea ia e 'aina e koala mo le' aiga o le taeao, aoauli ma le 'aiga o le afiafi... E i ai sina polotini i lenei vao, ma o le prussic acid e faia foi i laʻau talavou (ma le latalata i le tautoulu).
Ae o manu, faʻafetai i lo latou manogi lelei, ua aʻoaʻo e filifili ni ituaiga oona o laʻau o le eucalyptus, e masani ona ola i luga o le eleele lafulafua i auvai o vaitafe. O la latou laʻau, pei ona iʻu, e laʻititi ifo le oona nai lo o laʻau o loʻo tutupu i nofoaga laʻitiiti. Ua faʻatusatusaina e tagata e suʻesuʻeina meaola o le ola, e naʻo le 120 mai le valu selau ituaiga o eucalyptus o loʻo aofia i le sapalaiina o meaʻai vela.
Taua! O le maualalo kalori mataupu o meaʻai o loʻo ogatusa ma le malosi faʻaaogaina o se phlegmatic manu, talu ai lona metabolism e lua taimi maualalo nai lo le tele o mammals. I le tulaga o metabolic rate, o le koala e faʻatusatusa naʻo le sloth ma le manava.
I le gasologa o le aso, e vele e le manu ma lamu lelei mai le 0.5 i le 1.1 kg o laulaau, ma tuu le paluga valavala i totonu o ona alafau. O le digestive tract e fetaui lelei i le faʻafagaina o alava o laʻau: o lo latou mitiia e fesoasoani iai se microflora faʻapitoa ma siama e faigofie ai ona pala le cellulose malo.
O loʻo faʻaauau pea le faʻagasologa o gaosiga o meaʻai i le faʻalauteleina o le cecum (e oʻo atu i le 2.4 m le umi), ona galue ai lea o le ate, ma faʻamamaina uma vailaʻau oona e oʻo i totonu o le toto.
Mai lea taimi i lea taimi, e ave ai le koala e 'ai le eleele - o lea latou te faʻalelei ai le leai o ni minerale taua. O nei marsupial e feinu laiti lava: o le vai e aliali mai i a latou taumafataga pe a latou mamaʻi, ma i taimi o faʻafualoa umi. I taimi masani, o le koala e lava lona sau e toʻulu luga o laulaʻau, ma le susū o loʻo i totonu o le eucalyptus lau.
Toe fanafanau ma fanau
Koala e le faʻapitoa laʻititi ma amata faʻafofoa uma 2 tausaga. I le vaitaimi lea, lea e alu ia Oketopa e oʻo ia Fepuari, e olo ai e tamaloloa o latou fatafata i ogalaau (e tuʻu o latou faʻailoga) ma feei leotetele, valaau mo se paʻaga.
Filifilia e fafine se tagata talosaga mo le alaga o le fatu-lagona (lagona i le kilomita) ma le tele (o le tele o le sili atu). O tama tane koala e masani ona le lava (e toʻaitiiti i latou e fananau mai), o le mea lea e tasi le tasi filifilia e faʻalelei mai le 2 i le 5 teine faʻaipoipo i le vaitau.
E manaia! O le tamaloa e i ai se forked penis, o le fafine e 2 vaʻa ma le tutoatasi uterus: o le auala lea e faʻatulaga ai le gaosia o totoga uma marsupial. Feusuaiga feusuaʻi faia i luga o se laau, fanauina umi pe tusa o le 30-35 aso. E seasea fanauina e Koalas ni masaga, o le tele o taimi e fanau mai ai se tama nofo toatasi e leai se lavalava ma le piniki (e oʻo atu i le 1.8 cm le uumi ma o lona mamafa 5.5 g).
E inu e le tamaʻi susu le ono masina ma nofo i totonu o le ato, ma mo le ono masina o loʻo tiʻetiʻei luga o le tina (tua poʻo le manava), uʻu le fulufulu. I le 30 vaiaso o lona matua, na amata ai ona 'ai lona otaota tina - porridge faia mai le afa-digmed lau. Na ia 'ai nei meaʻai mo le masina.
Tamaiti manu maua tutoʻatasi tusa ma le tausaga, ae o tama e masani ona nonofo ma lo latou tina e oʻo i le 2-3 tausaga, ae tasi ma le afa-tausaga le matua fafine tuua le fale e suʻe a latou lava taupulepulega. Fanauina i fafine e tupu i le 2-3 tausaga, i tama i le 3-4 tausaga.
Fili masani
I le natura, koala e toeititi lava leai ni fili.... O mulimuli e aofia ai maile taʻifau taʻifau ma maile taʻifau taʻifau. Ae o nei manu feʻai e naʻo le osofaʻi lemu o le marsupial, faʻatagaina a latou aano ona o le manogi o le eucalyptus manogi.
O faʻamaʻi e pei o le cystitis, conjunctivitis, periostitis o le ulupoo ma le sinusitis mafua ai sili atu faʻaleagaina o lafumanu. I koalas, mumu o le sinuses (sinusitis) masani ona muta i le niumonia, aemaise lava i malulu malulu. Ua iloa, mo se faʻataʻitaʻiga, o epizootics o le sinusitis lavelave na tupu i le 1887-1889 ma le 1900-1903 na mafua ai le faʻaititia o le faʻaititia o le numera o nei marsupial.
Faitau aofai ma tulaga o ituaiga
Epizootics, ioe, na avea ma mafuaʻaga sili mo le faʻaumatia o koala, ae na o le taimi o le taunuʻu mai o Europa nofoia, oe na amata ona fanaina manu ona o latou mafiafia matagofie fulufulu. Koalas talitonuina tagata ma o lea na faigofie ai ona avea ma a latou vete - i le 1924 na o ia, tagata tulimanu o le itu i sasae setete saunia 2 miliona aulelei paʻu.
O le taua tele o le faitau aofai o tagata na unaʻia ai le malo o Ausetalia e faia se faaiuga taua: o le sailia o koala na muamua faatapulaʻaina, ma talu mai le 1927 ua matua faasaina. Toetoe lava 20 tausaga ua mavae, ma na o le 1954 le faitau aofai o marsupial amata amata lemu lemu.
I nei itulagi o loʻo i ai le faʻateleina o koala - luga. Na latou matua faʻateleina pei o kangaroo o loʻo latou 'aʻai uma le motu iʻa eucalyptus, faʻaleagaina ai a latou lava mea taumafa. Ae o le talosaga e fana le 2/3 o le lafu na teena e le pulega o South Australia, aua o lenei e ono afaina ai le igoa o le setete.
E manaia! E leʻi fefefe le malo o Vitoria e faʻaleaga le ata o le atunuʻu ma faʻatonuina e faʻasese le faitau aofai o tagata, o lona maualuga e 20 ulu i le heketa e tasi. I le 2015, toeititi 700 koala na faʻaumatia i le setete, puipuia i latou na totoe mai le fia 'aʻai.
O aso nei o le ituaiga ua i ai le "maualalo lamatiaga" tulaga, ae o le koala o loʻo lamatiaina pea e le vaomatua, afi ma tick... O le faʻalapotopotoga faʻavaomalo Ausetalia Koala Foundation, faʻatasi ai ma le tasi-ituaiga paka "Lone Pine Koala" (Brisbane) ma "Coneu Koala Park" (Perth) e vavalalata vavalalata i le faʻasaoina o le faitau aofai ma nofoaga o marsupial.
