Akepa (Loxops coccineus) poʻo le mumu mumu laʻau Hawaii. O le ituaiga igoa e sau mai le upu EleniLoxia, o lona uiga "foliga mai o se crossbill", ona o le le masani ai asymmetrical foliga o le gutu. O le igoa akepa i le gagana a le atunuʻu o lona uiga "ola" poʻo le "gaioi" ma faʻailoa amioga le mapu.
Tufatufaina o akepa.
Akepa e maua tele i Hawaii. I le taimi nei, o nofoaga autu o manulele e masani ona i le itu i sasaʻe o Mauna Kea, le itu i sasaʻe ma le itu i saute o Mauna Loa ma le itu i matu o Hualalai. O se tasi o vaega o le ola ai o tagata Hawaii i le motu o Oahu.
Nofoaga o le akep.
Akepa e nofoia e vao mafiafia, lea e aofia ai metroideros ma coaya acacia. O tagata Akepa e masani ona maua i luga atu o le 1500 - 2100 mita ma e tu i nofoaga maugā.
Faʻailoga i fafo o le akep.
Akepas maua le umi o le tino o le 10 i le 13 senitimita. O le apaapa e oʻo atu i le 59 i le 69 milimita, o le mamafa o le tino e tusa ma le 12 kalama. E iloga tamaloloa e pupula lanumumu-moli moli ma siʻusiʻu ma le enaena samasama. Tamaʻitaʻi e masani ona i ai lanumeamata poʻo efuefu fulufulu ma samasama i lalo. O le samasama faʻailoga e lauiloa mo latou lateral asymmetry. O lenei felanulanuaʻi lanu o se fetuʻunaʻiga e faʻafaigofie ai ona maua meaʻai i luga o laʻau fugalaʻau, talu ai o manulele e pei o fugalaʻau.
Toe gaosia o le akepa.
Akepas fausia monogamous paga ia Iulai ma Aukuso, masani lava mo ni nai tausaga.
I le vaitau o feusuaiga faʻaipoipoga, e faʻateleina amioga faʻasauā a aliʻi. O tama tauva o loʻo faʻatautaia vaʻalele ma lele aʻe i luga i le 100 mita ile ea aʻo leʻi faʻataʻapeʻapeina i itu eseese.
E faʻatulaga e aliʻi taʻifau i taimi o taua, e tuli ai e le toʻalua poʻo le sili atu aliʻi, ma a maeʻa loa, ona latou tau loa ina ia felelei ia fulufulu. I se faʻaopopoga, tane lolomia se "sauā" pese, taufaʻafefe se tauva ma lo latou i ai. E masani a, e lua pe oʻo foʻi ni manulele e pepese malosi i le taimi e tasi i le vavalalata o le tasi. O ia ituaiga faʻaipoipoga e faia e tamaloloa ina ia mafai ai ona tosina mai se fafine ma maka ai tuaoi o le teritori faʻatonutonuina.
O le fausiaina o faamoega na amata mai i le amataga o Mati e oʻo i le faaiuga o Me. Filifilia e le fafine se avanoa talafeagai, na te faʻatulagaina mai le tasi i le tolu fuamoa. Faʻafafaina umi 14 i le 16 aso. I le taimi o le incubation, fafagaina le tane le fafine, ma o le taimi lava e alia mai ai tamaʻitaʻi, na ia fafagaina foi le fanau, talu ai o toloa e le tuua le ofaga mo se taimi umi. Sa sola le aʻoga talavou mai le amataga o Aperila e oʻo i le faaiuga o Iuni.
E mau le toloʻa ma o latou matua seʻia oʻo ia Setema poʻo Oketopa, a maeʻa ona latou fafagaina o lafu. O le lanu o le fulufulu o talavou akepa e tali tutusa lava ma le lanu o le paluga o tamaʻitaʻi fafine: lanumeamata poʻo le efuefu. O tama talavou e masani ona mauaina le lanu o tagata matutua i le lona fa o tausaga.
O le amio a Acep.
Akepa e masani ona faʻapalepale ile iai o isi ituaiga manu i totonu o latou nofoaga. O le sili ona agavaʻa amioga e tupu i le taimi o le faʻatoʻaga vaitau o se faʻaiuga o tauvaga i le va o tama. A maeʻa ona fofoa, e fafaga e moa o le akepa le lafu manu o tagata o le aiga ma manulele e le i auai i le faʻafofoa. Akepa e le o ni manulele teritori ma e mafai ona maua i vaeluaga o lafu. E iloa fafine e gaoi mea sili ona lelei mo le fausiaina o ofaga mai isi ituaiga manu.
Meaʻai a Acep.
O le ese o le Acep, asymmetrical gutu fesoasoani ia latou e tule una una o konesina ma fugalaʻau fugalaʻau i le sailiga o meaai. O manulele e 'aʻai i iniseti ma apogaleveleve, e ui lava o a latou taumafataga autu e aofia ai anufe. Akepa 'ai tele nectar. E mafai ona latou faʻaputuina le suamalie aʻo suʻesuʻeina ni manu iniseti, o le pito faʻatapulaʻa o le laulaufaiva e faʻasolosolo i totonu o se paipa ma deftly aveʻese sua suamalie. Lenei vaega o se taua manaʻomia fafagaina masini.
Ecosystem matafaioi o le akep.
Akepa pollatin fugalaʻau pe a latou 'aʻai nectar. E mafai foi e manufelelei ona aʻafia le lapopoʻa o iniseti faitau aofai latou te sailia.
Uiga mo se tagata
Akepa o se taua vaega o le tulaga ese manu manulele ma tosina tagata o loʻo naunau i ecotourism.
Faʻasao tulaga o le akep.
O le Akepa o loʻo lisiina i le IUCN Red List, i le lisi o ituaiga o meaola ua toeititi lava ola i le Iunaite Setete ma le setete o Hawaii.
Faʻamataʻu i le numera o akepa.
O le sili ona taufaamatau i le akep o le faʻaleagaina o nofoaga nofoia o se faʻaiuga o le vaomatua ma le kilia o vaomatua mo fafagaina. O isi mafuaʻaga mo le paʻu o le aofai o akepa aofia ai le amataga o ituaiga folasia ma le paʻu i le numera o laau maualuluga ma tuai na fausia ai e le akepa o latou ofaga ni aafiaga leaga i luga o laau vao. Tusa lava poʻo le vaomatua, e tele tausaga e faʻatumuina ai le avanoa na tuʻuina e le vaomatua. Talu ai e mananaʻo manulele e ofaga i se tasi ituaiga o laʻau, o lenei e matua aʻafia ai le toe gaosia o tagata taʻitoʻatasi. Acep's range e le mafai ona toe maua vave lava e totogi ai mo le pa'ū maualalo o le faitau aofaʻi.
O se faʻamataʻuga faʻaopoopo i le nofoaga o le lanu mumu le Hawaii laʻau o le faʻaulufaleina mai o tagata e le o ni tagatanuʻu manuki i Hawaii ma le sosolo o namu na maua i le namu. Avian malaria ma avian flu afaina ai leaga tele i seasea manulele.
Puipuiga o le akep.
Akepa o loʻo nofo nei i le tele o faʻalavelave faʻanatura puipuia. Ina ia faʻaosofia le faʻagaoioiga ma le toe gaosiaina o laʻau o Hawaii, ua faʻaaogaina ai ni ofaga o ni ofaga, ua faʻapipiʻiina i nofoaga o manulele. O ia faamoega na faia e tagata, e tosina mai ai paga o manulele ma fesoasoani i le faasalalauina atili o manulele e le masani ai, ma i le lumanaʻi o lenei metotia o le a mautinoa ai le ola atili o le akep. O loʻo iai le faʻamoemoe o gaioiga e faia o le a fesoasoani e faʻasao le akepa i le vao. O le polokalame o loʻo iai nei mo le faʻatupuina o manulele seasea na faia ina ia le mou ese atu e faavavau lenei meaola ofoofogia.
