Moa kusi (Cereopsis novaehollandiae) auai i le aiga pato, o le Anseriformes oka.
Na vaʻaia e le au suʻesuʻe a Europa le kusi moa i le toafa o Cape Island. Ose kose ofoofogia lea ma ona foliga eseʻese. E pei o se kusi moni, swan ma sheath i le taimi e tasi. O toega o kusi e le mafai ona lele o le ituaiga Cnemiornis, o se aiga aiga ese o Cereopsinae, na maua i le motu o Niu Sila. E aliali mai, o tuaa ia o kusi nei kusi. O le mea lea, o lenei ituaiga na muaʻi sese lava faʻaigoaina "Niu Sila - Cape Barren kusi" ("Cereopsis" novaezeelandiae). Ona faʻasaʻo ai lea o le mea sese ma o le faitau aofai o kusi i Cape Barren i Sisifo o Ausetalia na faʻamatalaina o se vaega, Cereopsis novaehollandiae grisea B, faʻaigoa i le vaega o motu o le igoa lava e tasi e taʻua o le motu o Recherche.
Faʻailoga i fafo o le kusi moa
O le kusi moa e tele lona tino e tusa ma le 100 cm.
O le kusi moa o loʻo i ai se paʻu efuefu efuefu lanumoana ma faʻailoga uliuli e latalata i pito o le apaʻau ma fulufulu fulufulu. Naʻo le pulou i le ulu i le ogatotonu e mama, toeitiiti paʻepaʻe. Moa kusi o se lapoʻa ma totolo manu fuaina mamafa mai 3.18 - 5.0 kg. E le mafai ona fenumiai ma se isi manulele maua i Saute Ausetalia ona o lona masani tele tino ma sili lautele apaʻau. Ufiufi fulufulu o le apaʻau i maʻila uli. O pito o le lona lua, muamua fulufulu ma le siʻu e uliuli.
O le gutu e puʻupuʻu, uliuli, toetoe lava a natia atoa e le gutu o se pupula lanumeamata-samasama leo.
Paʻu mumu mumu paolo pupula, pogisa i lalo. O vaega o le talo ma tamaivae e uliuli. O le iris e enaena mumu. Uma manulele talavou e tutusa i le lanu o plumage i tagata matutua, peitaʻi, o nofoaga i luga o apaʻau e tu matilatila atili. O le fulu leo e mama ma faapogisa. O vae ma vae e lanu meamata pe uliuli i le amataga, ona maua ai lea o le paolo e tasi e pei o manulele matutua. E eseʻese le iris ma e enaena enaena i le lanu.
E salalau kose moa
O le kusi moa o se manulele lapoʻa fanau mai i Saute Ausetalia. O lenei ituaiga o meaola e masani ai i le konetineta o Ausetalia, lea e fausia ai vaega taua e fa. I le vaitaimi o totoe o le tausaga, na latou siitia atu ai i motu tetele ma totonu. O ia femalagaaʻiga e faʻatino lava e tamaʻi moa kusi, e le ofaga. O manulele matutua e manaʻo e nonofo i nofoaga e faʻagafua ai.
O se malaga umi i le talafatai i saute o Ausetalia i le Rechsch Islands i Sisifo o Ausetalia, Kangaroo Island ma Sir Joseph Banks Island, le Victorian Coastal Islands i le Wilsons Promontory Park, ma le Bass Strait Islands, e aofia ai Hogan, Kent, Curtis ma Furneaux. O se aofaʻi laititi o moa kusi e maua i Cape Portland i Tasmania. O nisi manulele ua faalauiloa atu i Mary Island, motu mai le talafatai i sautesasae ma matu sisifo o Tasmania.
O le nofoaga o le kusi moa
Filifili kusi moa nofoaga i auvai o le vaitafe i le taimi o le tuputupu ae vaitau, nofo i le vao o tamai motu ma fafaga i le talafatai. A uma ona faʻagaeʻe, latou te nofoia laufanua lafulafua ma vaituloto ma le vai fou poʻo le paopao i nofoaga matala. O le tele o taimi, e ola ai kusi moa i tamaʻi matafaga, matagi ma leʻaa, ae e ono aliali mai i nofoaga lata ane o faʻatoʻaga a le atunuʻu e suʻe ni meaʻai i le taumafanafana. O lo latou agavaʻa e feinu masima poʻo le paʻu vai e faʻatagaina ai le tele o kusi e nonofo i fafo o atumotu i le tausaga atoa.
Vaega o amioga a le kusi moa
O moa kusi o ni manulele fealofani, ae e masani ona nonofo i tamaʻi lafu e seasea oʻo i le 300 manulele. E maua atu latalata i le matafaga, ae seasea aau, ma e le masani ona o i totonu o le vai, tusa lava pe o iai i se tulaga lamatia. Pei o isi anatidae, o kusi moa ua leiloa lo latou mafaia ona lele i le taimi o le molting pe a paʻu apaʻau ma siʻusiʻu fulufulu. Lenei ituaiga kusi, pe a tupu le taufaamataʻu i le ola, siisii se leo leotele e taufaʻafefe tagata feʻai. O lele lele kusi e tele le lele, e aofia ai le vave felafoaʻi o apaʻau, ae fai si faigata. E masani ona felelei i lafu.
Faʻatupu moa kusi
O le vaitau o moa mo kusi moa e fai si umi ma umi mai ia Aperila ia Setema. Paaga tumau e fausia. O ai e taofi le va fealoaʻi mo le ola. Manulele ofaga i luga o le vaitafe i se kolone ma e tufatufa tutusa tutusa, malosi puipuia le vaega filifilia. E tofu paga ma fuafua lona teritori i le tautoulu, saunia le ofaga ma pisapisao ma le mautinoa tutuli ese isi kusi mai ia. O faamoega e fausia i luga o le eleele pe fai foi sina maualuga, o nisi taimi i luga o togavao ma tamai laau.
O Geese e faʻatutu a latou fuamoa i ofaga o loʻo tuʻu i luga o meaola i le vao lautele o loʻo nonofo ai.
E tusa ma le lima fuamoa i totonu o le au. Incubation umi pe a ma le masina. Goslings ola ma atiina ae vave i le taimi o le taumalulu, ma i le faaiuga o le tautotogo mafai ona latou felelei. O le fafagaina o tamai moa e tusa ma le 75 aso. Ona toe faʻatumuina lea e le kusi talavou le lafu kusi e le faʻagaoioi e faʻaputu foi le taumalulu i le motu o loʻo faʻatupu ai manu felelei.
E oʻo atu i le amataga o le taumafanafana, ua mago le teritori o le motu, ma ua liu samasama le ufiufi vao ma e le ola. E ui lava o loʻo lava pea meaʻai a manulele e ola ai ile taumafanafana, ae e masani ona tiaʻi moa kusi i nei motu laʻititi ma agaʻi atu i motu lapoʻa e lata ile laueleele tele, e 'aʻai ai manufelelei i laufanua lafulemu. Pe a amata le timu o le tautoulu, e toe foi ane lafu kusi moa i o latou motu moni e fanafanau ai.
Moa meaai lelei kusi
Moa kusi fafagaina i vai vai. O nei manufelelei latou te tausisi lava i meaʻai vegetarian ma fafaga i vao. O moa kusi e faʻaalu tele le tele o taimi i laufanua e maua i le lotoifale, latou te faʻatupuina ni faʻafitauli mo le lafumanu lafumanu ma ua manatu o faʻatoʻaga faʻamaʻi. O nei kusi e masani ona togisala i luga o tamaʻi atunuʻu ma hummocks e ufiufi i vao eseese ma vao. Latou te 'aʻai karite ma faʻapolopolo i vao.
Faʻasao tulaga o le kusi moa
O le moa moa e le maua se faʻamataʻu faʻapitoa i ona numera. Mo nei mafuaʻaga, o lenei ituaiga e le o se manulele seasea. Peitai, sa i ai le vaitaimi i le nofoaga o le moa kusi ituaiga pe a o le aofai o manulele faaitiitia tele o le mea na fefefe ai le au biologists o le kusi ua latalata i le oti. O gaioiga na faia e puipuia ma faʻatele ai le numera na maua ai se iʻuga lelei ma aumaia le numera o manulele i se tulaga saogalemu mo le i ai o le ituaiga. O le mea lea, o le moa kusi sosola ese mai le matautia o le oti. E ui i lea, o lenei ituaiga o totoe o se tasi o kusi sili ona seasea tupu i le lalolagi, lea e le salalau lautele lautele.
