I le sami, na amata ai ona fetaiaʻi malie ma lua ulu. E le mafai e saienitisi ona faʻamaonia mafuaʻaga o lenei mea ofoofogia.
O le malie e lua-ulu atonu e pei o se tagata i se science fiction tifaga, ae o lenei o se mea moni o loʻo fetaiaʻi ma sili atu ona tele. O se numera taua o saienitisi talitonu o le mafuaʻaga o ia fesuiaiga o gafa le masani ai e mafua mai i le faʻaumatia o iʻa faʻaputuga ma, atonu, siosiomaga palapala.
I se tulaga lautele, e tele lava ni mea taua e mafai ona faʻaigoaina i mafuaʻaga mo ia vavaeʻesega, e aofia ai faʻamaʻi pipisi ma le faʻaititia o le paʻu i lalo o le vaitaʻele, lea e iʻu lava i le faʻatupulaia ma le tuputupu aʻe o tupuʻaga le masani ai.
Na amata uma lava i nai tausaga talu ai, ina ua tosoina e le au faifaiva se malie povi mai le vai mai le talafatai o Florida, o le ana tamaʻitaʻi sa i ai se fetus lua-ulu. Ma i le 2008, ua i ai i le Vasa Initia, na maua ai e le isi faifaiva se embryo o se lua-ulu lanumoana malie. I le 2011, na maua ai e le au suʻesuʻe le masalosalo o le masaga Siamese i le tele o malie lanumoana ma embryos e lua ona ulu i le itu i matu sisifo o Mexico ma le Fagaloa o Kalifonia. O nei malie na maua ai le aofaʻi tele o embryos faʻalua-ulu faʻamaonia, lea e faʻamatalaina e lo latou mafaia ona fanauina se tele - e oʻo atu i le 50 - numera o pepe i le taimi e tasi.
I le taimi nei, ua faʻailoa mai e le au suʻesuʻe i Sepania le embryo e lua ona ulu o se malie pusi e le masani ai (Galeus atlanticus). Saienitisi mai le Iunivesite o Malaga na galulue ma le toeititi 800 embryos o lenei ituaiga o malie, suesueina o latou fatu fatu. Peitai, i le gasologa o galuega sa latou mauaina ai se embryo ese ma ulu e lua.
E tofu ulu ma le gutu, lua mata, lima gili pupuni i itu uma, o le tali, ma le faiai. I le taimi e tasi, o ulu uma e lua na pasi uma atu i le tasi tino, ma sa masani ona masani ai ma sa iai uma uiga o le manu masani. Peitai, o le fausaga i totonu sa le itiiti ifo ofoofogia nai lo ulu e lua - i le tino sa i ai lua ate, lua esophagus ma lua fatu, ma sa i ai foi lua manava, e ui lava o nei mea uma i le tasi tino.
E tusa ai ma le au suʻesuʻe, o le embryo o se masaga soʻofaʻatasi e lua ona ulu, e masani ona maua i toetoe lava o vertebrates uma. Sa talitonu saienitisi i lenei mea mataʻutia, afai o le mauaina o le embryo na maua le avanoa e fanau ai, o le a faigata ona mafai ona ola, talu ai ona o le tino, e le mafai ona aau vave ma saili manuia.
O le tulaga ese o lenei mea o loʻo taʻoto i le mea moni e faʻapea o le taimi muamua lea na maua ai le embryo lua-ulu i totonu o se oviparous shark. Masalo ole mea lea na tupu e faʻamatalaina ai le mea moni o ia faʻataʻitaʻiga toetoe lava a le paʻuʻu atu i lima o tagata, e eseʻesega ma fugalaʻau o manufelelei. I le taimi lava e tasi, e tusa ai ma saienitisi, e foliga mai e le mafai ona mafai ona suʻesuʻe maeʻaeʻa lenei tulaga, talu ai o ia sailiga e masani lava ona le fuafuaina ma e le mafai ona aoina se lava aofaʻi o mea mo suʻesuʻega.
