Basenji poʻo Aferika barking dog (Igilisi Basenji) o le sili ona leva ituaiga o tulimanu taʻifau, moni i le ogatotonu o Aferika. O nei maile faia leo le masani ai le gogolo o latou leo ona o latou e le masani ai larynx foliga. Mo lenei mea ua taʻua foi latou e le o ni taʻifau paʻu, ae o leo latou te faia o le "barroo".
Faʻafitauli
- Basenji masani ona le paʻu, ae e mafai ona latou faia leo, e aofia ai le uio.
- E faigata ona aʻoaʻoina i latou, talu mai le afe ma afe o tausaga na latou ola na o latou ma le iloa le manaʻoga e usitaʻi i tagata. E aoga le faʻamalosia ae e mafai ona maaa.
- Latou maua se malosi tulimanu lagona ma na o oe e tatau ona savali ma latou i luga o se leash. O le teritori o le fanua e tatau ona puipuia ma le saogalemu, latou te matagofie osooso ma eli.
- O i latou o ni matai sosola. Faʻaaogaina se pa e pei o se apefai, oso mai luga o le fale i luga o le pa ma isi togafiti o le masani mo latou.
- Latou te matua faʻaosofia, pe a le utaina, latou mafai ona faʻaleagaina.
- Mafaufau ia i latou lava o se tagata o le aiga ma e le mafai ona tuʻu filifili i le fanua.
- Latou te le fealofani faʻatasi ma tamaʻi manu, e pei o isumu, e malo lava le tuli manu. Afai na latou ola aʻe ma le pusi, latou te faʻatagaina, ae o le tuaoi o le a tuliloaina. Hamsters, ferrets ma e oʻo lava o ni tuaoi leaga mo latou.
- Latou te maʻaʻa, ma e ono feagai le pule ma le osofaʻiga pe a ia taumafai e manumalo i lenei maaʻa ma le fesoasoani a le malosi.
Talafaʻasolopito o le ituaiga
Basenji o se tasi o le 14 ulumatua taʻifau ituaiga i luga o le lalolagi ma ei ai lona tala faʻasolopito e uiga i le 5,000 tausaga. Tumau, faʻapipiʻi, malosi, saoasaoa ma le filemu, faia ai ma aoga taifau taʻifau mo Aferika ituaiga.
Na latou faʻaaogaina latou e faʻasolo i lalo, tuli, faʻasino le manu feʻai. Mo le faitau afe o tausaga, na latou tumau ai pea o se ituaiga anamua, o latou lanu, lapopoa, tino foliga ma amio sa le pulea e tagata.
Peitai, o nei uiga lelei e leʻi sefeina ai le sili atu le vaivai sui o le ituaiga mai le oti i le taimi o se matautia lamaga ma na o le sili ona lelei na totoe. Ma o aso nei latou te nonofo i ituaiga o pygmies (o se tasi o le leva aganuʻu i Aferika), toeititi lava tutusa ma latou ola i le faitau afe o tausaga talu ai. Latou te taua tele latou tau sili atu nai lo se ava, tutusa i aia tatau ma lē ana, ma masani momoe i totonu o le fale ao tagata e ona momoe i fafo.
O Edward C. Ash, i lana tusi Dogs and Their Development, lomia i le 1682, na faamatala le Basenji na ia vaaia a o malaga atu i Congo. O isi tagata faimalaga na taʻua foi, ae o le faamatalaga atoa na tusia i le 1862 ina ua fai mai Dr. George Schweinfurth, faimalaga i Aferika Tutotonu, feiloaʻi ma i latou i se pygmy ituaiga.
Sa leʻi manuia taumafaiga muamua i le faʻafagaina. Na latou muamua omai i Europa e ala atu i Egelani i le 1895 ma latou tauaaoina i le Crufts 'Show o se maile kolo i Congolese poʻo Congo terrier. O nei maile na feoti i le faʻamaʻi i se taimi puʻupuʻu ina ua maeʻa le faʻaaliga. O le isi taumafaiga na faia i le 1923 e Lady Helen Nutting.
Sa nofo o ia i Khartoum, le laumua o Sudan, ma sa tosina i ai tamaʻi maile Zande lea sa masani ona ia tau iai aʻo faimalaga. O le iloa e uiga i lenei, Major L.N. L. N. Brown, avatu i le Lady Nutting tamaʻi taifau ono.
O nei tamai taifau na faʻatau mai tagata eseʻese o loʻo nonofo i le itulagi o Bahr el-Ghazal, o se tasi o vaega pito sili ona taumamao ma gafatia o Aferika Tutotonu.
I le filifiliga e toe foi i Egelani, sa ia ave maile ma ia. Sa tuʻuina i latou i totonu o se atigipusa tele, faʻamau i le fogafale pito i luga ma malaga ese atu mo se malaga umi. O lenei ia Mati 1923, ma e ui lava ona malulu ma matagi le tau, ae sa onosaia lava e le Basenji. Ina ua taunuʻu atu, sa faʻataga loa ona taofia ma le faʻasaina, leai ni faʻailoga o maʻi, ae ina ua maeʻa ona fai tui, na mamaʻi uma tagata ma feoti ai.
O le 1936 na avea ai Mrs. Olivia Burn ma muamua faʻatoʻaga Europa na fanafanau Basenji. Na ia tauaʻaoina lenei lapisi i le Crufts 'Dog Show i le 1937 ma o le ituaiga na avea ma tagata lavea.
Na ia tusia foi se tala e faʻaulutalaina "Congo Dogs Not Feeling," lomia i le American Kennel Club nusipepa. I le 1939 na faia ai le kalapu muamua - "The Basenji Club of Great Britain".
I Amerika, na aliali mai le ituaiga faafetai i taumafaiga a Henry Trefflich, i le 1941. Na ia faʻaulufale mai se maile paʻepaʻe e igoa ia 'Kindu' (AKC numera A984201) ma le asini mumu e igoa ia 'Kasenyi' (AKC numera A984200); o nei ma isi fa taifau, lea o le a ia aumaia i le lumanaʻi, o le a avea ma tuaa o toeititi lava maile nonofo i le Iunaite Setete. Lenei tausaga o le a avea foi ma muamua lea na latou manuia tausia.
O le amataga le aloaia i le Iunaite Setete na faia i le 4 masina na muamua atu, ia Aperila 5, 1941. O le teineititi na mulimuli ane mauaina le igoa tauvalaau Congo na maua i le uuina o se uta uta uta oloa mai Aferika i Sisifo.
O se maile tino ese lava na maua i totonu o le uta koko koko ina ua maeʻa le tolu-vaiaso o savaliga mai le taulaga o Freey i Boston. Lenei o se vaega mai le Aperila 9 tusitusiga i le Boston Post:
O Aperila 5, o se vaʻa uta mai Freetown, Sierra Lyon na taunuʻu mai i le taulaga o Boston ma le uta o koko koko. Ae ina ua tatalaina le taofi, na sili atu nai lo pi. O Basenji bitch na maua lona tino paʻepaʻe ina ua maeʻa le tolu vaiaso le malaga mai Aferika. E tusa ai ma lipoti a le auvaa, ina ua latou utaina uta i Monovia, e lua ni maile e leʻo aʻai na taaalo i tafatafa o le vaa. Na manatu le auvaa ua latou sosola, ae foliga mai, o le tasi o latou na lalafi i totonu o le nofoaga taofi ma e le mafai ona sao i fafo seʻia maeʻa le malaga. Na ia ola mai faafetai i le faʻamama toto na ia milimili mai i puipui ma pi na ia lamuina.
O le Taua Lona Lua a le Lalolagi na motusia le atinaeina o ituaiga i Europa uma ma le Iunaite Setete. Ina ua maeʻa le faʻauuga, sa fesoasoani le atinae e Veronica Tudor-Williams, na ia aumaia maile mai Sudan ina ia mafai ai ona faafou le toto. Na ia faʻamatalaina ana talaʻaga i tusi e lua: "Fula - Basenji mai le vao" ma le "Basenji - o se taʻifau leai se paʻu" (Basenjis, le Barkless Dog). O mea na o nei tusi o loʻo avea ma faʻavae o le poto e uiga i le fausiaina o lenei ituaiga.
O le ituaiga na aloaʻia e le AKC i le 1944, ma o le Basenji Club of America (BCOA) na faʻatuina i tausaga lava ia. I le 1987 ma le 1988, o John Curby, o se Amerika, na faʻatulagaina se malaga i Aferika e maua ai maile fou e faʻamalosia ai le vaitaʻele. Na toe foʻi ane le vaega ma maile feʻilafi, mumu ma le tolu.
Seia oʻo mai i lena taimi, brindle basenji e leʻi iloa i fafo atu o Aferika. I le 1990, i le talosaga a le Basenji Club, na tatalaina e le AKC se tusi aoga mo nei maile. I le 2010, o le isi malaga na faia ma le faamoemoe lava e tasi.
O le ituaiga o talaʻaga na mimilo ma taufaasese, ae ua avea nei ma le 89th sili ona lauiloa ituaiga o uma 167 ituaiga i le AKC.
Faʻamatalaga
Basenji o ni maile laʻitiiti lauluulu ma ni taliga e faʻamau lelei, e faʻapipiʻi lona siʻusiʻu ma ua matagofie. Faailoga maanuminumi i luga o le muaulu, aemaise lava pe a le maile le maile.
O latou mamafa e fesuisuiaʻi i le itulagi o le 9.1-10.9 kg, o le maualuga i le mamae o 41-46 cm O foliga o le tino e sikuea, tutusa i le umi ma le maualuga. O taʻifau taʻalo ia, e maofa le malosi i lo latou lapopoʻa. O le peleue e puʻupuʻu, lamolemole, silky. Paʻepaʻe papa i le fatafata, paʻu, pito o le siʻusiʻu.
- Mumu i le paʻepaʻe;
- uliuli ma paʻepaʻe;
- tricolor (uliuli ma mumu mumu, ma faʻailoga i luga atu o mata, luga o foliga ma alafau);
- fusi (lanu uliuli i luga o le lanu mumu-mumu talaʻaga)
Uiga o tagata
Atamai, tutoʻatasi, toaga ma agavaʻa, Basenjis manaʻomia le tele o faʻamalositino ma taʻaloga. A aunoa ma le lava faʻamalositino, mafaufau ma agafesoʻotaʻi gaioiga, latou te le fiafia ma faʻaleagaina. O maile ia o taʻifau e alofa i latou e ana ma latou aiga ma e faʻaeteete i tagata ese poʻo isi maile i luga o le auala.
E fealofani ma isi maile i totonu o le aiga, ae latou te tulia tamaʻi manu, e aofia ai ma pusi. Latou te fealofani faʻatasi ma tamaiti, ae mo lenei mea e tatau ona latou fesoʻotaʻi ma i latou mai le laʻititi ma ia lelei feoaʻi. Peitai, pei o isi ituaiga uma.
Ona o le faʻapitoa o le larynx, e le mafai ona latou paʻu, ae aua le manatu ua gugu. Sili ona taʻutaʻua i lo latou gogolo (taʻua o le "barroo"), latou te faia a o fiafia ma fiafia, ae mafai ona galo pe a naʻo latou.
Lenei o se mitamita ma tutoʻatasi ituaiga e ono tapunia nisi tagata. Latou te le aulelei pei o le tele o isi maile ma e sili atu tutoʻatasi. O le pito i tua o le tutoʻatasi o le maaʻa, ma latou mafai ona sili atu pe a faʻatagaina e lē e ona.
Latou te manaʻomia vave, metotia ma mautu aʻoaʻoga (le faigata!). Latou te malamalama lelei i mea e te manaʻo ai mai ia latou, ae mafai ona latou le amanaʻia tulafono. Latou te manaʻomia le faʻaosofia, ae le o le ee ma kiki.
Oe le tatau ona savali e aunoa ma se leash, talu ai o a latou tulimanu lagona e sili atu le malosi nai lo le mafuaʻaga, latou o le a faanatinati i le tuliloaina o se pusi poʻo se squirrel, tusa lava pe o le a le lamatiaga. Faʻatasi ai ma lo latou fiailoa, agavaʻa ma le atamai, faʻatupuina oe i se faʻalavelave. Ina ia aloese mai nei, siaki lou fanua mo pu i totonu o le pa ma undermines, pe sili atu foi, tuʻu le maile i totonu o le fale seʻia lua tausaga.
Basenji e le fiafia i le malulu ma le susu o le tau, e le o se mea e ofo ai Aferika maile ma pe faʻafefea e Aferika meerkats mafai ona avea ma tutu i luga o latou vae mulimuli.
Tausiga
A oʻo mai i le teuga, ae o le Basenjis e matua le faʻamatalaina lava, i totonu o nuʻu o pygmies latou te le toe sasaina faʻatasi, ae le gata i teuga. O maile sili ona mama, latou te masani e teuteu latou lava pei o pusi, etoeto latou lava. E leai se manogi o taʻifau, latou te le fiafia i le vai ma e le manaʻomia le taʻele.
O latou puʻupuʻu lauulu e faigofie foi ona tausia ma se palasi faʻatasi i le vaiaso. O fao e tatau ona teuteuina i vaiaso taʻilua, a leai o le a latou toe tutupu ma mafua ai le le faʻamafanafana i le maile.
Soifua Maloloina
Tele taimi, Basenjis mafatia mai de Tony-Debreu-Fanconi syndrome, o se faamai pipili e aafia ai le fatugaʻo ma lo latou mafai e reabsorb kulukose, amino acids, phosphates ma bicarbonates i le fatuga tubules. O faʻailoga e aofia ai le tele o le fiainu, soona alu i le urination, ma le kulukose i le miaga, lea e masani ona sese ai mo le maʻisuka.
E masani ona aliali mai ile va ole 4 ma le 8 tausaga le matutua, ae mafai ona amata faʻapea foi ma le 3 poʻo le 10 tausaga le matua. Tony-Debre-Fanconi syndrome e mafai ona togafitia, aemaise pe a fai o togafitiga e amata i le taimi tonu. E tatau ile tagata ona siaki a latou suka suka ile taimi e tasi ile masina, amata ile tolu tausaga.
O le averesi lifespan o 13 tausaga, o le lua tausaga umi atu nai lo isi maile o tutusa tutusa.
