O le tele o tagata i luga o le paneta mafaufau ma gaioi, pei ona fai mai le sili Louis XV - "A maeʻa aʻu, e oʻo lava i se lolo." Mai ia amioga e leiloa ai e tagata soifua uma na meaalofa na foaʻi ma le agalelei ia i tatou e le Lalolagi.
E i ai le mea e pei o le Mumu Tusi. O loʻo teuina ai se talafaʻasolopito o sui o fugalaʻau ma manu vaʻaia, o loʻo avea nei ma meaola faʻamataʻu ma o loʻo i lalo o le puipuiga a tagata. E iai tusi manu uliuli... Lenei tusi tulaga ese lisi uma manu ma laʻau na mouʻese mai le paneta Lalolagi ina ua mavae le 1500.
O fuainumera lata mai e taufaamataʻu, latou fai mai o le silia i le 500 tausaga, 844 ituaiga o meaola ma e uiga i 1000 ituaiga o laau toto ua mou atu faavavau.
O le mea moni na latou ola uma na faʻamaonia e aganuu maafaamanatu, tala o natura ma tagata faimalaga. Na latou ola olaola i lena taimi.
Ile taimi nei, naʻo ata ma tala na latou nonofo ai. Latou le toe i ai io latou soifuaga fomu, o le mafuaʻaga lea ua taʻua ai lenei lomiga "O Le Tusi Uliuli o Manu Manu. "
O i latou uma e lisi uli, ae o le isi itu o loʻo i le Tusi Mumu. O le ogatotonu o le seneturi talu ai e taua tele i tagata na i ai le manatu e fausia le Red Tusi o Manu ma Laʻau.
Faatasi ai ma lana fesoasoani, o loo taumafai saienitisi e aapa atu i tagata lautele ma mafaufau i le faafitauli o le mou atu o le tele o ituaiga o laau ma manu vaʻaia e le i le tulaga o ni ulugaliʻi tagata, ae faʻatasi, ma le lalolagi atoa. Pau lava lea o le auala e maua ai taunuʻuga lelei.
Ae paga lea, o sea gaioiga sa le fesoasoani tele i le fofoina o lenei mataupu ma o le lisi o manu ua lamatia le ola ma laʻau o loʻo faʻatumuina i tausaga uma. Ui i lea, tagata suʻesuʻe maua sina malamalama o le faʻamoemoe o tagata e tatau ona i ai se aso e toe mafaufau ai ma manu ua lisiina i le tusi uliuli, o le a le toe faʻaopopo i ana lisi.
O le le mafaufau ma le faʻaali uiga o tagata agaʻi i mea uma faʻanatura na mafua ai ona ogaoga taunuuga. O igoa uma i le Tusi Mumu ma le Uliuli e le naʻo ni faʻamaumauga, o se alaga mo se fesoasoani i tagata uma o lo tatou paneta, o se ituaiga o talosaga e taofi le faʻaaogaina o mea faʻanatura mo na o latou mafuaʻaga.
Faatasi ai ma le fesoasoani a nei faamaumauga, e tatau i se tagata ona malamalama i le taua o lona faaaloalo mo le natura. A uma mea uma, o le lalolagi o siomia ai tatou e matua lalelei lava ma leai se fesoasoani i le taimi e tasi.
Vaʻai solo lisi o manu o le Tusi Uliuli, ua fefefe tagata i le iloaina o le tele o ituaiga o manu o loo saisaia i totonu ua mou ese mai luga o le lalolagi ona o le sese o tagata soifua. Avea ma lena mea, tuʻusaʻo pe le tuʻusaʻo, ae na latou afaina i tagata soifua.
Tusi Uliuli o Manu Manu e i ai le tele o ulutala e matua le talafeagai tele le mafaufauina i latou i le tasi tusitusiga. Ae o latou sui e sili ona manaia na alagatatau i ai.
I Lusia, o tulaga masani e fesoasoani i le mea moni e faapea o sui sili ona manaia ma atamamai o manu ma lalolagi o loʻo nonofo i luga o lana teritori. Ae o le matou faʻanoanoaga tele, o loʻo i ai pea le faʻaititia i la latou numera.
Tusi Uliuli o Manu o Lusia e faʻafouina ma fou lisi i tausaga uma. O manu o loʻo iai i totonu o lisi na naʻo le manatuaina o tagata poʻo ni meafaitino e faʻatumuina i falemataʻaga o le atunuʻu. O nisi o latou e aoga ona talanoaina.
Storm cormorant
O nei manulele ua leai ni ola na maua e le tagata muamua Vitus Bering i le taimi o lana malaga 1741 i Kamchatka. O le igoa lea o le manu i le faʻamanatuina o le tasi natura Steller, o le sili faʻamatalaina lenei matagofie manulele.
Nei e lapoʻa ma telegese tagata taʻitasi. Na latou mananaʻo e nonofo i nofoaga tele, ma sulufaʻi mai mea matautia i le vai. O le tofo lelei o aano o manufasi a Steller na toeititi lava faʻafetaia e tagata.
Ma talu ai ona o le faigofie i le tuliga o latou, na amata ona faʻaaoga e tagata ma le le taofiofia. O nei vevesi uma na faʻaiʻuina i le mea moni i le 1852 na fasiotia ai le sui mulimuli o nei cormorants. Na tupu lenei mea i le 101 tausaga talu ona maua le ituaiga.
I le ata o le stellers cormorant
Povi faʻatau
I le taimi o le malaga lava lea e tasi, na maua ai foi le isi manu manaia - o le povi o le Steller. O le vaʻa a Bering na sao mai i se vaʻa na afatia, o lana auvaʻa atoa na tatau ona tu i le motu, lea na faʻaigoa ia Bering, ma i le taumalulu uma na 'aʻai ai le manaia o aano o manu, lea na filifili ai le auvaa e taʻu povi.
O lenei igoa na oo mai i o latou mafaufau ona o le mea moni o manu na aai faapitoa i luga o le sami mutia. Sa lapopoʻa ma lemu povi. E tusa ma le 10 tone le mamafa o latou mamafa.
Ma o aano o manufasi na liua e le gata i le momose, ae maloloina foi. E leai se mea faigata i le tuliga o nei tagata tino ese. Na latou fafagaina i tafatafa o le vai e aunoa ma se fefe, ua 'aʻai mutia o le sami.
O manu e le matamuli ma latou te leʻi fefefe foi i tagata. O nei mea uma na avea ma mea moni i totonu o le 30 tausaga talu ona taunuʻu le malaga i le laueleele tele, o le faitau aofai o Steller povi na faʻatamaiaina uma e tagata tulimanu fiailoa toto.
Povi faʻatau
Caucasian bison
O le Tusi Uliuli o Manu e aofia ai ma le isi manu ofoofogia e taʻua o le bau o Caucasian. Na iai taimi na sili ai le tele o nei mea faasusu.
Na mafai ona vaʻaia i latou i lalo mai le mauga o Caucasus i matu o Iran. Mo le taimi muamua, na aʻoaʻo ai tagata e uiga i lenei ituaiga manu i le senituri lona 17. O le faʻaititia o le numera o paʻu Caucasian na tele lona aafiaga i le taua gaioiga a le tagata, o lona le pulea ma le matapeʻapeʻa amio faʻatatau i nei manu.
O vao mo le fafagaina oi latou na avea ma mea laiti, ma o le manu lava ia na afaina i le faʻafanoga ona o le mea moni sa matua lelei aano o manufasi. O le paʻu o le paʻu caucasian na faʻafetaia foʻi e tagata.
O lenei liliu o mea na tutupu na taitai atu ai i le mea moni e oʻo i le 1920 e le sili atu i le 100 tagata i le faitau aofai o nei manu. Na filifili le malo e mulimuli ane faia vave gaioiga e faʻasao ai lenei ituaiga ma i le 1924 na faia ai se faʻapitoa faʻaagaga mo latou.
E naʻo le toʻa 15 tagata o lenei ituaiga ua ola e oʻo mai i lenei aso fiafia. Ae o le vaega puipuia na le faʻafefe pe faʻamaasiasi le fia inu toto fiaʻai, oe, e oʻo lava iina, na faʻaauau pea ona sailia manu taua. O lona iʻuga, na fasiotia le bison mulimuli a Caucasian i le 1926.
Caucasian bison
Tiger Transcaucasian
Tagata faʻaumatia tagata uma na faʻalavelave ia latou ala. O nei mea e mafai ona le gata i manu leai ni puipuiga, ae faʻapea foi ma manu feʻai leaga. Faatasi ai ma nei manu i luga o le Black Book lisi o le Transcaucasian tiger, o le mulimuli o na na faaleagaina e tagata i le 1957.
O lenei manu manufeʻai matagofie e tusa ma le 270 kg le mamafa, ma lona matagofie, fulufulu umi, valivali i le lanu mumu lanumea lanumea. O nei manufeʻai e mafai ona maua i Iran, Pakistan, Armenia, Uzbekistan, Kazakhstan, Turkey.
E talitonu saienitisi ole aiga ole Transcaucasian ma Amur o aiga totoa. I nofoaga o Central Asia, o lenei ituaiga o manu na mouʻese ona o le foliga mai o tagata nofoia Rusia iina. I lo latou manatu, o lenei taika na avea se lamatiaga tele i tagata, o lea na sailia ai i latou.
Na oʻo foi i le tulaga o le ami masani na auai i le faaumatiaina o lenei manu feʻai. O le sui mulimuli o lenei ituaiga na faʻaleagaina e tagata i le 1957 i se mea i le itulagi o Turkmenistan.
Ata o se taika Transcaucasian
Rodriguez sega
Na muamua faʻamatalaina i le 1708. O le nofoaga o le sega o le Mascarene Islands, lea e tu latalata i Madagascar. O le umi o lenei manulele e tusa ma le 0.5 mita. Sa i ai le fulufulu lanu moli lanu samasama, lea na mafua ai le maliu o le fulufulu.
Na mafua ona o le fulufulu tagata na amata tulimanu manulele ma faʻaumatia i latou i se maoaʻe aofaʻi. O se faʻaiuga o le sili atu "alofa" o tagata mo Rodriguez parrot i le 18th seneturi, leai se faʻailoga o latou totoe.
I le ata Rodriguez parrot
Falkland fox
O nisi manu e lei mou vave atu. Na alu tausaga, e oʻo foʻi i le fiasefulu tausaga. Ae sa iai i latou na feutanaʻi ma le tagata e aunoa ma se alofa tele i se taimi puʻupuʻu. O nei mea le lelei meaola o le Falkland foxes ma luko auai.
Mai faʻamatalaga mai tagata femalagaaʻi ma faʻaliga o mataaga, ua lauiloa o lenei manu sa i ai lona fulufulu enaena matagofie matagofie. O le maualuga o le manu e tusa ma le 60 cm O se foliga iloga o nei alope o le latou paʻu.
Ioe, o le manu na paʻu foliga e pei lava o le paʻu o maile. I le 1860, na maua e le alope le mata o le Scots, oe na vave ona talisapaia o latou taugata ma ofoofogia fulufulu. Mai lava i lena taimi, na amata le fana mataʻutia o le manu.
I se faʻaopopoga, kasa faʻapipiʻi ma kasa na faʻatatau i ai. Ae e ui lava i sauaga faʻapena, sa fealofani lava alope i tagata, sa faigofie ona latou faʻafesoʻotaʻi ma latou, ma e oʻo lava i nisi aiga na avea i latou ma meaola lelei.
O le mulimuli Falkland fox na faʻaleagaina i le 1876. E naʻo le 16 tausaga le umi na faʻaumatia ai e le tamaloa lenei manu uiga ese le matagofie. Naʻo fale mataaga na faʻaalia i lona mafaufau.
Falkland fox
Dodo
O lenei manulele manaia na taʻua i le galuega "Alice in Wonderland". O iina sa i ai le igoa o le manulele o Dodo. O nei manulele sa lapopoʻa. O lo latou maualuga e tusa ma le 1 mita, ma o lo latou mamafa e 10-15 kg. Sa matua leai so latou agavaʻa e lele ai, sa na ona latou feoaʻi lava i luga o le eleele, pei o ni ostriches.
Sa i ai ia Dodo se gutu umi, malosi ma le gaioi, e faasaga iai tamaʻi apaʻau na fausia ai se eseesega malosi tele. O latou vae, pe a faʻatusatusa i apaʻau, e lapoʻa.
O nei manulele sa nonofo i le motu o Mauritius. Mo le taimi muamua na lauiloa e uiga i ai mai Dutch seila, oe na muamua aliaʻe luga o le motu i le 1858. Talu mai lena taimi, o le sauaga o le manulele na amata ona o lona manaia aano o manufasi.
E le gata i lea, o latou na faia e le gata i tagata, ae faʻapea foi i fagafao. O lenei amioga a tagata ma a latou fagafao na mafua ai le faʻaumatia atoa o dodos. O lo latou sui mulimuli na vaaia i le 1662 i luga o le eleele Mauritian.
E tusa ma le selau tausaga na alu ai le tamaloa na ia soloia ese nei manulele ofoofogia mai luga o le lalolagi. O le taimi lea na amata ai ona iloa e tagata mo le taimi muamua e mafai ona avea i latou ma mafuaʻaga autu o le leiloa o atoa aofai o manu.
Dodo i le ata
Marsupial luko thylacine
O lenei manu manaia na vaʻaia muamua i le 1808 e Peretania. Ole tele o luko feololo na maua i Ausetalia, mai le taimi e tasi na tutuli ese ai e maile vao.
O le faitau aofai o luko sa na o le mea na le iai nei maile. O le amataga o le seneturi lona 19 o le isi lea mala mo manu. Na filifili uma le aufaifaatoʻaga o le luko ua mafua ai le afaina tele o le latou faatoaga, ma o le mafuaaga o lo latou faaumatia.
E oʻo atu i le 1863, ua toʻaitiiti lava luko. Na latou see atu i nofoaga faigata ona maua. O lenei tuua toatasi e ono sefeina ai luko feololo mai le oti, pe a le o le le iloa le mala o le faamaʻi lea na faaumatia ai le tele o nei manu.
O i latou nei, naʻo sina lima toʻaitiiti na totoe, lea i le 1928 na toe paʻu foi. I lenei taimi, o se lisi o manu na faʻaputuina e manaʻomia le puipuiga o tagata soifua.
O le luko, paga lea, e leʻi aofia ai i lenei lisi, lea na mafua ai ona latou leiloloa atoa. Ono tausaga mulimuli ane, o le luko mulimuli lava na nofo i le teritori o se faleoloa tumaoti na maliu i le matua.
Ae o tagata o loʻo iai pea sina faʻamoemoe ole faʻamoemoe, peitaʻi, i se mea mamao mai se tagata, o le faitau aofaʻi o se luko feololo na lalafi ma o le a tatou vaʻaia i latou i se aso e le o iai i le ata.
Marsupial luko thylacin
Quagga
Quagga e aofia ai i vaega taua o zebras. E iloga i latou mai o latou aiga ile latou lanu uiga ese. I luma o le manu, o le lanu e valivali, i le pito i tua o le monochromatic. E tusa ai ma saienitisi, o le mafuʻe na o le pau a le manu e mafai e le tagata ona faʻafofoa.
O vavega na vave lava ona tali mai. Na mafai ona latou masalomia le lamatiaga o loʻo faatali mai mo latou ma le lafu povi e tataa latalata ane ma lapataia tagata uma e uiga i ai.
O lenei uiga lelei na faʻafetaia e le au faʻifaatoʻaga e sili atu nai lo leoleo leoleo. O le mafuaʻaga na ala ai ona faʻatamaia le mafuʻe e le mafai ona faʻamalamalamaina. O le manu mulimuli na maliu i le 1878.
I le ata, o le manu o le quagga
Saina Dolphin Baiji
O le tamaloa e leʻi aafia saʻo i le maliu o lenei vavega na nofo ai Saina. Ae o le faʻalavelave faʻafuaseʻi ma le nofoaga o le lumanaʻi na avea ma mea lea. O le vaitafe na nonofo ai nei lumanaʻi faʻamaoni na tumu i vaʻa, ma na faʻaleagaina foʻi.
Seia oʻo i le 1980, e le itiiti ifo ma le 400 dolphins i lenei vaitafe, ae ua oʻo nei i le 2006 e leai ma se mea e tasi na vaʻaia, lea na faʻamaonia mai e le International Expedition. E le mafai e Dolphins ona faʻafaileleina i le tafeaga.
Saina Dolphin Baiji
Rane auro
O lenei tulaga ese oso oso jumper na muamua mauaina, e mafai ona fai mai talu ai nei - i le 1966. Ae ina ua mavae ni nai tausaga, sa matua leai lava o ia. O le faʻafitauli o le rane na nofo i nofoaga i Costa Rica, lea e leʻi suia ai le tau i le tele o tausaga.
Ona o le vevela o le lalolagi ma, o le mea moni, gaioiga a tagata, o le ea i totonu o le lane nofoaga na amata ona suia tele. Sa faigata ona onosaia le ola o rane ma na mou malie atu lava. O le rane auro mulimuli na vaaia i le 1989.
Ata o se rane auro
Lupe pasese
Muamua lava, e tele naua nei manulele matagofie e leʻi mafaufauina e tagata a latou faʻateʻaʻaga tele. Sa fiafia tagata i aano o lupe, sa latou fiafia foi ona sa faigofie ona maua.
Na fafagaina i latou i pologa ma e matitiva. Na o le tasi le seneturi na faʻamuta ona toe iai manu felelei. O lenei mea na tupu e leʻi mafaufauina mo tagata uma o lea e le mafai ai e tagata ona toe mafaufau. Faʻafefea ona tupu lenei mea, latou mafaufau pea.
Lupe pasese
Lupe crester mafiafia-pili
O lenei manulele matagofie ma ofoofogia na nofo i le Atu Solomona. O le mafuaaga o le mou atu o nei lupe o pusi na aumaia i o latou nofoaga. Toetoe lava leai se mea e iloa e uiga i amioga a manulele. Fai mai na latou faʻaaluina le tele o latou taimi i luga o le eleele nai lo le ea.
O manulele na tele le talitonuina ma o atu i a latou lava tagata tulimanu 'lima. Ae le o tagata na faʻatamaʻia latou, ae o pusi leai ni fale, mo i latou o loʻo faʻatupuina ni pigeons mafiafia na latou fiafia iai.
Lupe crester mafiafia-pili
Ua leai se moe
O lenei manulele e leai se lele na vave ona faʻafetaia e tagata mo le tofo o aano o manufasi ma le lelei sili ona lelei o le lalo. Ina ua faʻaitiitia le aofaʻi o manufelelei, e le gata i tagata aʻoaʻo manu, ae amata loa ona sailia e le au ao. O le mulimuli auk na vaʻaia i I Island ma fasiotia i le 1845.
I le ata le aukeru leai
Paleopropithecus
O nei manu e ana mo lemur ma nonofo i le Atu Motu. O lo latou mamafa i nisi taimi na oʻo atu i le 56 kg. O lapopoʻa lapoʻa ma lemu ia e sili ona nonofo i laau. Sa faaaoga e manu ia vae uma e fa e fealuai ai i totonu o laau.
Na latou o atu i le eleele ma le matamuli. Na latou 'aʻai tele lau ma fua o laʻau. O le tele o le faʻaleagaina o nei lemur na amataina i le taunuʻu mai o le au Malagi i Madagascar ma ona o le tele o suiga i le latou nofoaga.
Paleopropithecus
Epiornis
O manulele tetele e le felelei na nonofo i Madagascar. Latou te oʻo atu i le 5 mita le maualuga ma fuaina le tusa o le 400 kg. O le umi o a latou fuamoa e oʻo atu i le 32 cm, ma le aofaʻi o le oʻo atu i le 9 lita, e 160 taimi e sili atu ai nai lo le moa o le fuamoa. O le mulimuli epioris na fasiotia i le 1890.
I le ata epiornis
Taika Bali
O nei au feʻai na feoti i le senituri lona 20. Sa latou nonofo i Bali. Sa leai ni faʻafitauli ma ni faʻafitauli tau i le ola o meaola. O a latou numera na teuina i taimi uma i le tulaga tutusa. O tulaga uma lava sa fesoasoani i lo latou ola saoloto.
Mo tagata o le nuʻu, o lenei manu feʻai o se mea lilo i le toeitiiti uliuli. Mo le fefefe, tagata na mafai ona fasiotia na o tagata taʻitasi sa o se sili atu lamatiaga i a latou lafumanu.
Mo mea malie poʻo mea malie, latou te leʻi sailia lava ni taika. O le taika foi sa faaeteete ma tagata ma sa le auai i le cannibalism. Na faʻaauau lenei mea seʻia oʻo i le 1911.
I lenei taimi, faʻafetai i le sili tulimanu ma faimalaga Oscar Voynich, e leʻi mafaufauina ia te ia e amata tulimanu mo taʻitaʻi launi a Bali. Na amata ona mulimulitaʻi tagata i ana faʻataʻitaʻiga ma i le mavae ai o le 25 tausaga ua leai ni meaola. O le mulimuli na faʻaleagaina i le 1937.
Taika Bali
Heather grouse
O nei manulele sa nonofo i Egelani. E laiti o latou faiʻai, e lemu foʻi a latou tali. Sa faaaoga fatu mo meaʻai. O o latou fili sili ona leaga o aitu ma isi manu feʻai.
E tele mafuaʻaga na ala ai ona mou atu nei manulele. I o latou nofoaga nofoia, faʻamaʻi pipisi o le le mailoa amataga na aliaʻe mai, lea sa moaina le tele o tagata taʻitasi.
Na faasolosolo lava ona suotosina le eleele, mai lea taimi i lea taimi o le eria na nonofo ai nei manulele na aafia i afi. O nei mea uma na mafua ai le maliu o Heather grouse. Na faia e tagata le tele o taumafaiga e faʻasao nei manulele ofoofogia, ae oʻo atu i le 1932 ua leai na latou.
Heather grouse
Malaga Taamilo
O le maimoaga taamilo e faatatau i povi. E mafai ona maua i latou i Lusia, Polani, Belarus ma Prussia. O asiasiga mulimuli na i Polani. O povi lapopoʻa, malolosi, ae fai si umi atu nai lo latou.
O aano o manu ma paʻu o nei manu na matua talisapaia e tagata, o le mafuaʻaga lea o lo latou leiloloa atoa. I le 1627, na fasiotia ai le sui mulimuli o le Maimoaga.
O le mea lava e tasi e ono tupu i le bison ma le bison, pe a fai e le malamalama tagata i le ogaoga o a latou gaioiga vave gaioiga ma latou te le avea i latou i lalo o la latou puipuiga faʻatuatuaina.
O lona uiga, seʻia oʻo mai nei, e leʻi oʻo i se tagata o ia moni o le pule moni o lona Lalolagi ma o ai ma le mea o le a siʻomia ai na o ia lava faʻamoemoe i ai. I le seneturi XX, o lenei iloaina na oo mai i tagata o le tele o mea na tutupu i uso laiti e le mafai ona taʻua o se isi lava mea nai lo le faaleagaina.
Talu ai nei, sa i ai le tele o galuega, faʻamatala talanoaga, lea tagata o loʻo taumafai e faʻailoa atu le taua atoa o lenei poʻo lena ituaiga, o loʻo lisiina nei i le Tusi Mumu. Ou te fia talitonu o tagata taʻitasi o le a oʻo mai i le iloaina o tatou e paʻaga mo mea uma ma le lisi o le Uliuli Tusi o Manu o le a le toe faʻatumuina e soʻo se ituaiga.
Ata faʻataamilo manu
Kangaroo oona
I se tasi auala, e taʻua foi o le iʻa kangaroo. O Ausetalia sa fai ma nofoaga o ia ituaiga kangaroo, pei o le tele o isi manu uiga ese. O lenei manu e leʻi lelei mai le amataga. O le uluaʻi faʻamatalaina na faʻaalia i le 1843.
I nofoaga le iloa Ausetalia, na puʻeina e tagata ni faʻataʻitaʻiga se tolu o lenei ituaiga ma faʻaigoa ia i latou o chestnut kangaroos. Faʻatulagaina seʻia oʻo i le 1931, e leai se mea e sili atu na iloa e uiga i manu na maua. Ina ua maeʻa lena, na latou toe mou foʻi mai le vaʻai a tagata ma o loʻo manatu pea ua feoti.
O le ata o le kangaroo susu
Mekisiko grizzly
E mafai ona maua i latou i soʻo se mea - i Amerika i Matu ma Kanata, faʻapea foʻi ma Mexico. O se vaega o le urosa enaena. O le manu o se urosa tele. E laiti ona taliga ma le maualuga o lona muaulu.
I le faaiuga a le au tausi manu, grizzlies amata faaumatia i le 60s o le 20 seneturi. I lo latou manatu, o grizzly bear na lamatia le tele o a latou manu vaefa, aemaise lava lafumanu. I le 1960, o loʻo iai pea tusa ma le 30. Ae i le 1964, e leai se tasi o nei toʻa 30 na totoe.
Mekisiko grizzly
Tarpan
O lenei solofanua vao a Europa e mafai ona vaaia i totonu o atunuu o Europa, i Lusia ma Kazakhstan. Sa lapoʻa le manu. O lo latou maualuga i le mamae e tusa ma le 136 cm, ma o latou tino e oʻo atu i le 150 cm le umi. Na sosolo lo latou mane, ma o latou peleue mafiafia ma lapisi, sa i ai se uliuli-enaena, samasama-enaena pe palapala samasama lanu.
I le taumalulu, o le peleue na matua malamalama lava. O vae pogisa o le tarpan na matua malolosi atigivae na latou le manaʻomia ai ni seevae solofanua. O le tapoleni mulimuli na faʻaleagaina e se tamaloa i le itumalo Kaliningrad i le 1814. O nei manu na tumau pea i le tafeaga, ae mulimuli ane ua leai.
I le tapoleni ata
Leona leona
Lenei tupu o manu e mafai ona maua i teritori mai Morocco i Aikupito. O leona Barbary o le lapoʻa o latou ituaiga. Sa faigata ona le vaʻaia le mafiafia o latou mane pogisa o tautau mai o latou tauʻau ma lalo ifo i o latou manava. O le oti o le mulimuli o lenei manufeʻai o le aso 1922.
Fai mai saienitisi o latou tupuʻaga o loʻo i ai i le natura, ae latou te le o mama ma fefiloi ma isi. I taimi o taua tau i Roma, o manu ia na faaaoga.
Leona leona
Rhino cameroon uliuli
Seia oʻo mai nei, e tele sui o lenei ituaiga. Sa latou nonofo i le savannah i saute o le toafa o Sahara. Ae o le malosiaga o le faʻasusu na matua tele na faʻamamaina rhinos e ui lava i le mea moni o meaola sa i lalo o le puipuiga faʻatuatuaina.
O Rhinoceroses na faʻaumatia ona o latou nifo, sa i ai ona uiga faʻafomaʻi. Tele o le faitau aofai tagata manatu i lenei, ae leai se faʻamaonia saienisi o nei manatu. I le 2006, na vaʻaia e tagata le rhinos mo le taimi mulimuli, ma mulimuli ane ai i le 2011 na faʻalauiloa aloaia ai latou o manu ua leai.
Rhino cameroon uliuli
Laumei elefane Abingdon
O laumei eseʻese elefane na taʻua o se tasi o tele tele na mou atu i nei taimi. Latou e mai i se aiga o centenarians. O le laumei mulimuli-ola umi o Pinta Island maliu i le 2012. I le taimi lena ua 100 ona tausaga, na maliu ai o ia ona ua faaletonu lona fatu.
Laumei elefane Abingdon
Caribbean Monk Seal
O lenei alii aulelei sa nofo latalata i le Sami Caribbean, le Fagaloa o Mekisiko, Honduras, Cuba ma le Bahamas. E ui lava o le monike Caribbean faʻamaufaʻailogaina taʻitaʻia o se olaga tuʻufua, sa latou o tele alamanuia taua, lea na mulimuli ane avea ma o latou atoa leiloa mai luga o le lalolagi. O le faamaufaailoga mulimuli a Caribbean na vaaia i le 1952, ae talu mai le 2008 na latou manatu aloaia ua leai.
Ata o se Caribbean monk seal
O lona uiga, seʻia oʻo mai nei, e leʻi oʻo i se tagata o ia moni o le pule moni o lona Lalolagi ma o ai ma le mea o le a siʻomia ai na o ia lava faʻamoemoe i ai. Ou te fia talitonu o tagata taʻitasi o le a oʻo mai i le iloa o tatou e paʻaga mo mea uma ma o le lisi o le Uliuli Tusi o Manu o le a le toe faʻatumuina i soʻo se ituaiga.
