O nei manulele na puʻeina e tagata Aikupito anamua, teuteu meaafale ma mea taugata tele faʻafuaseʻi ma fulufulu lele. Ma faaauau pea. Kereta ma i Arapi, na faʻatamaʻia vulurulu mo le manuia o paʻu, lea na maua mai ai le fulufulu fulufulu.
Faʻamatalaga o le ua
O ituaiga o Gyps (manu o loʻo taʻutaʻu mai) o ni ituaiga mai le aiga o hawk, e taʻua foi o manu o le Old World.... E tali tutusa ma American (New World vultures), ae e le taʻua lava o latou aiga. Ma e oʻo lava i manu uliuli, o loʻo i totonu o le aiga e tasi ma manu feʻai, o loʻo avea ma ituaiga eseese o Aegypius monachus.
Foliga Vaaia
O manu aulelei e i ai se vaʻaiga mataʻina - o le ulu ma le ua, o le mamafa o le fulufulu tino, o le mataʻina o le gutu o le gutu ma le lapoʻa o vae. O le gutu malosi e manaʻomia e saeia le paʻu i luga tonu o le nofoaga: o le aeto e sili atu ona vaivai ona tamatamailima, e le fetaui mo le feaveaia o manu tele. O le leai o ni fulufulu i luga o le ulu ma le ua o se ituaiga o togafiti mama e fesoasoani e faʻaititia ai le palapala pe a 'ai. O le mama fulufulu i lalo o le ua ua i ai le tutusa galuega - ia taofi le tafe toto, puipuia le tino mai le filogia.
E manaia! Uma manu feʻai maua tele voluminous manava ma goiter, faʻatagaina i latou e 'aʻai oʻo i le 5 kg o meaai i le tasi nofo.
Vultures o le Old World o loʻo faʻaaluina ma le faʻaeteete - uliuli, efuefu, enaena ma paʻepaʻe leo o loʻo manumalo i le paluga. I le auala, e le mafai ona iloa le eseesega i le va o le tane ma le fafine i le lanu, faʻapea foi ma isi fafo auiliiliga, e aofia ai le tele. Aeto matutua, e pei ona masani ai, e māmā nai lo tamaiti. O le ituaiga eseese i le tele: o nisi e le tuputupu ae sili atu nai lo 0.85 m ma le mamafa o le 4-5 kg, ae o isi e oʻo atu i le 1.2 m ma le mamafa o le 10-12 kg. O nifo e fai lona puʻupuʻu, faʻataʻamilomilo siʻusiʻu ma lapoa, lautele ona apaʻau, o lona lautele e 2.5 taimi le umi o le tino.
Uiga ma le ituaiga olaga
E le matele Vultures i vaitau femalagaaiga ma ola feʻaveaʻi (toʻatasi pe taʻilua), faʻamasani i nofoaga tumau. Mai lea taimi i lea taimi latou te osofaʻia teritori tuʻusaʻo pe a fai o iai le tino maliu iina. O le sili atu taua taua, o le sili atu diners (e oʻo i le selau o manulele). O le tipiina o le tino oti, o manu feʻai e masani lava ona le tau, o isi taimi e tutuli ese ai tagata tauva ma se maamaai o le apaʻau. O feteʻenaʻiga e leai se aoga e sosolo atu i isi manulele e le fesoʻotaʻi ma i latou. O le toʻafilemu ma le tutusa e fesoasoani e tatalia ai le tele o itula o taʻamilo, pe a lelea le aeto i luga aʻe o le eleele, vaavaai atu mo le tagata manua ma vaai i ona uso a tagata.
E manaia! O agavaʻa e sili ona lele, e maua i le felelei faʻasolosolo e oʻo atu i le 65 km / h ma i luga o le vaʻalele (oso i lalo) - oʻo atu i le 120 km / h. O se tasi foi o manulele maualuga maualuga: o le taimi na paʻu ai le manu o Aferika i totonu o le laina i le maualuga o 11.3 km.
E lele lelei le manu feʻai, ae faigata ona alu ese ma le eleele, aemaise pe a maeʻa se taumafataga manaia. I lenei tulaga, ua faʻamalosia le 'ai tele e faʻateʻa le sili atu o meaʻai e ala i le fusiina i le taimi e tuʻu ese ai. O lea ua i le ea, o le aeto tuu i lalo lona ulu, toso i lona ua ma salalau lautele ona muamua apaʻau lele, maua ai seasea ma loloto flaps. Ae ui i lea, o le fusuʻaga sitaili o le vaʻalele e le masani ai mo le ua: sili atu ona tele taimi e fesuiaʻi e maua fua saoloto, faʻaaogaina o aʻe le ea e alu i luga.
E mafai e le manulele ona faʻateʻia i le vave ma alu ifo i le eleele: e tatau ona e taumafai tele e puʻeina ma le tamoʻe aeto... A maoʻona, e faʻamama e manu feʻai o latou fulufulu, inu tele ma, a mafai, taʻele. O le faʻateʻaina o siama ma meaola ninii, o aeto e tafetafea i le la - latou te nonofo i luga o lala ma faʻaputuputu a latou fua ina ia oʻo atu le malamalama ultraviolet i le paʻu lava ia. I tafaoga poʻo le vaʻaia o meaʻai, o manufelelei e tagi leo, ae latou seasea faia lenei. O le tele talatalanoa i nei manu o le ulu papaʻe.
O le a le umi e ola ai aeto
E iai le talitonuga o nei au feʻai e feola i se taimi umi (i tuʻaiga ma faʻafatiaga) tusa o le 50-55 tausaga. Alfred Brehm talanoa e uiga i le ofoofogia faauo i le va o le griffon aeto ma se toeaina taifau na nonofo ma se faapitoa fasi. Ina ua mavae le maliu o le maile, latou avatu ia te ia le aeto e vaevaeina, ae o ia, e ui lava na fia 'ai, na le paʻi i lana uo, na maʻi manatu i le aiga ma maliu i le valu aso.
Ituaiga o tamatamai lima
O le ituaiga Gyps e aofia ai ituaiga e 8:
- Gyps africanus - Aferika Aferika;
- Gyps bengalensis - Bengal aeto;
- Gyps fulvus - Griffon Vulture;
- Gyps signus - Iniseti manu feʻai;
- Gyps coprotheres - Manu feʻai;
- Gyps ruppellii - Le ua Rüppel;
- Gyps himalayensis - Aeto aisa
- Gyps tenuirostris - o le ituaiga na muamua mafaufauina o se vaega o le Initia.
Nofoaga, nofoaga mau
O ituaiga uma e tausisi i se vaega faapitoa, e aunoa ma le tuua o ona tapulaʻa, filifili mo le nofo ai matala laufanua laufanua - toafa, savannas ma malifa mauga. O le manu feʻai Aferika e maua i laufanua valevalenoa, savannas, vaomatua vaomatua i le itu i saute o le Sahara, faapea foi ma vao, i laufanua vaipanoa ma vaomatua vaomatua latalata i vaitafe. Gyps tenuirostris nonofo i vaega o Initia, Nepal, Bangladesh, Myanmar ma Kemupotia. O le Himalayan aeto (kumai) na aʻe i le laueleele maualuga o Central / Central Asia, ma nofo ai i le maualuga o 2 i le 5.2 km, luga o le laina pito i luga o le togavao.
O le Bengal aeto nofo i Saute Asia (Bangladesh, Pakistan, Initia, Nepal) ma se vaega i Sautesasae o Asia. E fiafia manulele e nonofo latalata i tagata (e oʻo lava i taulaga tetele), latou te maua ai le tele o meaʻai mo latou.
E nonofo le aeto Initia i sisifo o Initia ma sautesasae o Pakistan. O Cape Sif e fai aiga i le itu i saute o le konetineta o Aferika. Lenei, i Aferika, ae naʻo lona itu i matu ma sasaʻe, e ola ai le aeto a Rüppel.
Griffon Vulture o se nofoia o le matutu eria (mauga ma maualalalo laueleele) o North Africa, Asia ma saute Europa. E tupu i luga o atumauga o Caucasus ma Crimea, o loʻo iai ni tagata tutasi. I le seneturi lona 19, na felelei aʻe papaʻe papaʻe mai Crimea i Sivash. I aso nei, o vaʻaia o loʻo vaʻaia i vaega eseʻese o le Kerch Peninsula: i nofoaga faasao o Karadag ma Black Sea, faʻapea foʻi ma Bakhchisarai, Simferopol ma Belogorsk.
Taumafa o aeto
O nei manulele o ni tagata masani ona vaʻai solo, vaʻai atu mo vete i taimi o fuafuaga umi ma maulu lemu i ai... O manu feʻai, e le pei o manu feʻai o le Lalolagi Fou, e le o faʻaauupegaina i latou ma o latou lagona manogi, ae ma le pupula o mata, faʻatagaina ai latou ona vaʻai i le manu paga.
O le lisi e aofia uma ai tino o manu taʻavale (i le mea muamua) ma toega o isi, manu laʻititi. I meaʻai a le manu feʻai:
- mamoe ma 'oti i le mauga;
- elefane ma kolokotaila;
- wildebeest ma llamas;
- meaola manufasi;
- laumei (pepe faatoa fananau mai) ma iʻa;
- fuamoa manu;
- iniseti.
I atumauga ma toafa, e suʻesuʻe e manufelelei le siʻosiʻomaga mai le maualuga pe o atu faʻatasi ma ni manu feʻai ua folafolaina atu le sailia o ungulate. I le tulaga lona lua, e tau lava ona faʻatali ia manu feʻai mo le manu faʻamalie e alu ese. O manu feʻai e le o faavavevave, ma afai ua manuʻa le manu, latou faatali mo lona maliu masani ona faatoa amata loa ona 'ai.
Taua! E feteʻenaʻi ma talitonuga taatele, e le uma e manu feʻai le tagata manua, ma aumaia latalata ai lona oti. Afai o le "ipu" faʻafuaseʻi faʻaalia faʻailoga o le ola, o le pa o le a solomuli le tumau i le itu.
E tui e le manu le manava o le tino oti ma lona gutu ma pipii lona ulu i totonu, ma alu atu i le 'aiga o le afiafi. Ina ua uma ona faʻamalieina le muamua fia 'aʻai, ona toso ese mai e le aeto le manava, saeia i latou ma folo. O manu feʻai e 'aʻai faʻamalosi ma vave, gagauina se antelope lapoʻa i le lafu manu e sefulu i le 10-20 minute. O aganuu o le tele o ituaiga e masani ona potopoto mo se taumafataga latalata i le tele vete, ona o latou eseʻese meaʻai faʻapitoa.
O nisi e faʻatutuina ni fasi tino malulu (fasi aano o manu ma paʻu), ae o isi e faʻatutuina ni fasi malo (cartilage, ponaivi, uaua ma paʻu). I se faʻaopopoga, laʻititi ituaiga e le mafai ona gafatia le tele carrion (mo se faʻataʻitaʻiga, o le elefane ma lona mafiafia paʻu), o lea latou faʻatali ai mo o latou aiga tele. I le auala, o se faʻapitoa vaifofo fesoasoani e teteʻe ai i le cadaveric oona o aulo - gastric sua, lea e faʻavaivaia uma siama, siama ma siama. Ua faʻamaonia o aeto e mafai ona faʻaumiumi le faʻamalosia o le fia 'ai.
Toe fanafanau ma fanau
O Vultures e toʻatasi - o ulugaliʻi e tumau faamaoni seʻia oʻo i le maliu o se tasi o paʻaga. Moni, latou te le eseʻese i le fanafanau, maua fanau tasi taimi i le tausaga, pe i totonu o 2 tausaga.
O aganuu o loʻo nonofo i se sone feololo e feololo i le amataga o le tautotogo. O le tamaloa taumafai e liliu le ulu o le fafine ma aerobatics. A faʻapea e alualu i luma, a mavae sina taimi e tasi (le masani ona faʻaaulia se pea) fuamoa paʻepaʻe e aliali mai i le ofaga, o nisi taimi e lanu enaena mumu. O se ofaga o manu lele, na fausia i luga o le maupuepue (papa poʻo le laʻau) e puipuia ai mai manu feʻai, e pei o se faaputuga o lala mafiafia, lea e laina ai lalo i lalo ma vao.
E manaia! O le lumana tamā o loʻo aʻafia foʻi i le gaioiga o le incubation, lea e tumau 47-57 aso. Faʻafesuiaʻi e matua le faʻamau: a o nofo le tasi manulele i le ofaga, o le isi e suʻe solo mo le sailia o meaai. A suia le "leoleo", o le fuamoa e liliu ma le faaeteete.
O le moa fofoa e ufiufi i fugalaʻau papaʻe, lea e paʻu i fafo ina ua maeʻa le masina, suia i auro-paʻepaʻe. Matua fafaga le tamaititi i le afa-digestive meaai, regurgitating ia mai le goiter... O le tamaʻi moa e nofo i le faamoega mo se taimi umi, ala i luga o le apaʻau e le oʻo atu i le 3-4 masina, ae e oʻo lava i lenei tausaga e le teʻena le fafaga a matua. Atoa le tutoʻatasi i se talavou aeto amata i le tusa o le ono masina, ma le talavou i le amataga o 4-7 tausaga.
Fili masani
O le fili masani o manu feʻai aofia ai ana tauva meaʻai e 'aʻai manu feʻai - taʻifau, maninoa vaʻaia ma manulele tetele o manu feʻai. O le tauina o le mulimuli, o le aeto puipuia o ia lava i se maamaai itu o le apaau, faaliliuina i se tulaga tu saʻo. E masani lava, o se manulele osooso maua se tino lavea ma alu ese. Faʻatasi ai ma luko ma hyenas, e tatau ona e amata fusuʻaga, fesoʻotaʻi e le gata i apaʻau tetele, ae faʻapea foi ma le gutu malosi.
Faitau aofai ma tulaga o ituaiga
O le aofai o aeto o le Old World ua maitauina le paʻu i le toetoe lava o itulagi uma o lona nofoaga. O lenei mafuaʻaga ona o le anthropogenic mea, o le sili taufaamataʻu o lea e amanaʻia o le fetuʻunaʻiga o tumamā tulaga faatonuina i faʻatoʻaga. E tusa ai ma tulafono fou, o manu paʻu ua paʻu e tatau ona aoina ma tanu, e ui lava sa iai muamua na tuʻuina i laufanua lafulemu. O le mea la ua tupu, ua alualu i luma lo latou tulaga tumamā, ae ua tau leai ni meaʻai a manu felelei, e aofia ai ma aeto. I se faʻaopopoga, o le numera o vao vao na faʻaitiitia mai lea tausaga i lea tausaga.
Mai le vaaiga a faʻalapotopotoga faʻasao, o Kumai, Cape ma Bengal vult ua i ai nei i le tulaga sili ona mataʻutia. O le Aferika Aferika o loʻo faʻavasegaina foi o se ituaiga ua lamatia le ola (e tusa ai ma le International Union for Conservation of Natura), e ui lava i le tele o tufatufaina o le faitau aofaʻi o tagata i le konetineta o Aferika. I Aferika i Sisifo, o le aofai o ituaiga ua paʻu i lalo o le 90%, ma le aofaʻi o manulele e 270 afe ulu.
E manaia! O le gaioiga o le tamaoaiga o le tagata e mafua ai foi mo le pa'ū o le faitau aofai o Aferika, e aofia ai le fausiaina o taulaga fou / nuʻu i le nofoaga o savannas, mai le mea e oʻo iai mammals.
O tulimanu Aferika o loʻo sailia e tagata o le nuʻu, ma latou faʻaaogaina mo sauniga o le voodoo. O tagata ola e maua e faʻatau atu i fafo... Aferika Aeto masani ona feoti mai eletise teteʻi, nofo i luga uila eletise. E feoti foʻi manu feʻai i Aferika ona o le oona pe a oona ni vailaʻau oona (mo se faʻataʻitaʻiga, carbofuran) poʻo le diclofenac, e faʻaaoga e fomaʻi manu e togafitia ai povi, ma ulu atu i o latou tino.
O le isi ituaiga o ona numera ua faifai malie lava le paʻu o le griffon aeto. O le manulele o loʻo tutuli ese foʻi mai o latou tu ma aga masani e tagata ma leai ni a latou meaʻai masani (ungulate). E ui lava i lea, e leʻo mafaufauina e le Iuni Faʻavaomalo mo le Faʻasao o le Natura le ituaiga mea gofie, le amanaʻiaina le vaiti o lona lautele ma le faitau aofaʻi. I totonu o le tatou atunuʻu, o le griffon aeto e seasea lava, o le mafuaʻaga na ala ai ona maua luga o itulau o le Red Book o le Russian Federation.
