Arafura claret gata (Acrochordus arafurae) auai i le squamous oka.
Tufatufaina o le gata o le taua Arafura.
O le gata o le Arafura claret e nofo i le talafatai o le itu i matu o Ausetalia ma Niu Kini. O lenei ituaiga o loʻo mulimulitaʻi i uta, nofoaga o vai magalo i le itu i saute o Papua Niu Kini, Ausetalia i Matu ma Indonesia. O le iai e leʻi faʻamaonia i le talafatai i sasaʻe o Cape York. I New Guinea, e salalau mamao atu i sisifo. O le tufatufaina faʻafanua o le Arafura claret gata faʻalauteleina i le taimi o timuga vaitau i Ausetalia.
Nofoaga o le gata o Arafura claret.
O gata o Arafura claret e masani i le po ma ola i le sami. O le filifiliga o nofoaga e faʻamautuina e le vaitau. I le vaitau matutu, o gata e filifilia ni aloalo, vai i tua ma povi. I le vaitau o timuga, e faimalaga atu gata i togavao ma togatogo. O nei meaola e le masani ai ona lilo ma e le mailoa meaola o loʻo i totonu o vao vaʻa poʻo luga o aʻa o laʻau, ma e tuli tulimanu ma ala i le po. Arafura claret gata e mafai ona faʻaaluina se tele aofaʻi o taimi i lalo o le vai, ma naʻo le aliali mai luga e faʻatumu a latou sapalai okesene. Ua faʻaalia mai i suʻesuʻega le mafai ona latou femalagaaʻi i vaʻaiga mamao i le po, e tusa ma le 140 mita le ufiufi o le po i le taimi o timuga ma le 70 mita i le vaitaimi o mugala.
Faʻailoga i fafo o le Arafura warty gata.
O gata o le Arafura wart e le o ni manu feʻai. O le umi o le tino e oʻo atu i le maualuga o le 2.5 mita, ma o le averesi o le taua e 1.5 m. O aliʻi ma fafine faʻaalia ai faʻailoga o feusuaiga eseesega. O le tino atoa e ufiufiina i tamaʻi laʻau, ae o una pupuni keeled, lea e maua ai se faʻapitoa foliga i le fuainumera. O le paʻu o le Arafura claret e tautau tele ma le ato. E fesuisuiaʻi felanulanuaʻi, ae o le toʻatele o tagata e enaena enaena pe efuefu ma enaena lanu enaena poʻo uliuli faʻapipiʻi faʻasologa e amata mai i le lautele lautele i le tuasivi, ma se koluse-laminated pe vaʻaia mamanu o loʻo aliali mai luga o le pito i luga o le tino. O le Arafura warty e sili atu le malamalama i lalo, ma pogisa i le itu ventral o le tino.
Toe gaosia o le Arafura warty gata.
O le faʻatupuina o Arafura warty gata i Ausetalia e vaitau, e amata ia Iulai ma tumau ai le lima i le ono masina.
O lenei ituaiga gata e viviparous, fafine e fananau mai 6 i le 27 tamaʻi gata pe a ma le 36 senitimita le umi.
E mafai e tama tane ona toe gaosia i le umi pe a ma le 85 senitimita, o fafine e lapoʻa ma fanaua ni fanau pe a latou tuputupu aʻe i le umi o le 115 senitimita. I itupa uma e lua o lenei ituaiga, o loʻo i ai le tufatufaina tamaoaiga o le malosiaga i le va o gaioiga o le tuputupu aʻe ma le toe gaosia. O le tuputupu aʻe o gata faʻaititia paʻu ina ua matua i tama ma fafine, ma fafine faʻateleina le umi aemaise lemu i le aluga o tausaga a o latou fananau mai fanau. O gata o le Arafura wart e le faʻatupu i tausaga uma. Fafine fafine taʻitasi valu i le sefulu tausaga i le vao. Maualuga maualuga i nofoaga, maualalo metabolic fua faatatau ma le leai o ni meaai e manatu ono mafuaʻaga mo lemu toe gaosia o lenei ituaiga. O tama i lalo o tulaga le lelei e mafai foi ona teuina sua sua i o latou tino mo ni tausaga. I le tafeaga, Arafura wart gata mafai ola mo le tusa 9 tausaga.
Fafagaina o le gata taua Arafura.
O gata o Arafura wart e fafaga i gata. Latou te faʻasolosolo lemu i le po, pipiʻi o latou ulu i soʻo se avanoa i togatogo ma autafa o vaitafe.
O le filifiliga o meaʻai e faʻamoemoe i le tele o le gata, ma tele faʻataʻitaʻiga foloina iʻa fuaina oʻo i le 1 kilokalama.
O gata nei e maualalo le maualalo o le metabolic rate, o lea e latou te tuli faʻamalie ai, ma o lea e fafaga ai (tusa ma le tasi i le masina) sili laiti nai lo le tele o gata. O gata o le Arafura wart o loʻo i ai nifo laʻa ma malo, ma latou puʻeina a latou manu i le uʻuina o latou gutu, oomi le tino o le tagata manua i o latou tino ma siʻu. O fua laʻititi o le Arafura warty gata e manatu e i ai ni tali faʻafaigofie e ono faʻaaoga e faʻatatau ai ma maua ai le vete.
Uiga mo se tagata
O gata o Arafura wart o loʻo avea pea ma mea taua meaʻai a tagata Aboriginal i matu o Ausetalia. O tagata o le nuʻu, e masani ona matutua fafine, o loʻo puʻeina gata i lima, e faʻasolosolo lemu i totonu o le vai ma suʻesuʻeina i latou i lalo o ni ogalaau ma ni lala e oʻo. O le maua o se gata, o tagata Aborigines, o se tulafono, lafo i le matafaga, lea e matua leai se fesoasoani ona o lona matua lemu i luga o le eleele. Faʻapitoa talisapaia o fafine ma fuamoa, i le ovaries o lea e tele embryos ma yolk faʻasao. O lenei oloa ua manatu o se faʻapitoa faʻapitoa e tagata o le atunuʻu. Ole tele o gata ua puʻeina e teu i totonu o ulo lapoʻa mo ni nai aso, ona 'aʻai ai lea o meaola.
Faʻasao tulaga o le gata o le taua Arafura.
I Ausetalia, o gata o le Arafura wart o se meaʻai masani a tagata Aboriginal ma e fagogota tele. I le taimi nei, o gata e puʻe faʻafuaseʻi. Arafura wart gata e le talafeagai mo faʻatau faʻatau atu ma e le mafai ona ola i le faʻatagaga. O nisi taufaamataʻu i le nofoaga o le ituaiga meaola o loʻo faʻatusalia e le natura vaeluaina o nofoaga ma maua ai gata mo puʻeina.
I le vaitau o le faʻatuputeleina, Arafura wart gata e avanoa faʻapitoa mo le aoina, faʻatasi ai ma le faʻaiuga ua faʻatamaia e fafine le toʻaitiiti o fanau.
Tele taumafaiga e faʻatuina ni gata feʻai o Arafura i faleoloa ma faleoloa tumaʻoti ina ia mafai ai ona taofia pea lenei ituaiga i le tele o taimi, e leʻi aumaia ai ni iʻuga lelei na faʻamoemoeina. E le fafagaina e meaola vao, ma o latou tino e maua i siama eseese.
Leai se faiga faʻapitoa na faia e faʻasao ai le taua Arafura. O le le lava o puʻeina puʻega mo gata e mafai ona taitai atu ai i le paʻu o le faitau aofai o tagata. O le gata o le Arafura wart ua lisiina nei o Least Concern.
